14.4 C
Craiova
vineri, 3 mai, 2024
Știri de ultima orăBani & AfaceriColac de salvare pentru unităţile miniere şi energetice

Colac de salvare pentru unităţile miniere şi energetice

Criza gazelor ar putea reprezenta colacul de salvare pentru unităţile economice din cadrul sistemului energetic din judeţul Gorj. Complexurile Ener-getice (CE) Rovinari şi Turceni funcţionează de două zile la capacitate maximă, iar conducerea Societăţii Naţionale a Lignitului Oltenia (SNLO) aşteaptă, în perioada următoare, o creştere a cererii de cărbune.

 

CE Rovinari şi Turceni, care cuprinde cele mai mari termocentrale din ţară, au repornit de marţi, 6 ianuarie, la solicitarea Dispeceratului naţional, grupurile energetice care erau scoase din funcţiune ca urmare a cererii reduse de energie electrică. „Mi s-a cerut să pornesc al treilea grup energetic. Până acum funcţionam doar cu două grupuri. Acum funcţionăm la capacitate maximă, cu toate grupurile energetice din dotare. Producem 900 MGW/oră“, a precizat Laurenţiu Ciurel, directorul CE Rovinari. Unitatea s-a confruntat, în ultima perioadă, cu mari probleme economice. Termocentrala Rovinari a funcţionat în cea mai mare parte a timpului cu două grupuri energetice, iar în ultima parte a lunii decembrie chiar cu un singur grup, ca urmare a cererii tot mai mici de energie electrică. În plus, în ultimul timp, complexul a primit două cereri de reziliere a contractelor de furnizare a energiei electrice. „Am primit solicitări pentru rezilierea a două contracte care vizau furnizarea de energie electrică până în luna mai. Ne aflam într-o situaţie oarecum dificilă“, a recunoscut Ciurel.

Şi CE Turceni funcţionează la capacitate maximă cu patru grupuri energetice şi produce 1000 de MGW/oră. Marian Motocu, directorul interimar al unităţii, a declarat că, în mod normal, termocentrala funcţionează cu doar trei grupuri: „Cererea de energie a crescut. Am primit solicitarea să punem în funcţiune un grup energetic. Cred vor fi efecte benefice pentru noi“.

 

SNLO are rezerve suficiente

 

Conducerea Societăţii Naţionale a Lignitului Oltenia (SNLO) se aşteaptă să crească cererea de cărbune. Potrivit reprezentanţilor unităţii, societatea dispune de rezervele necesare pentru a putea face faţă unor cereri suplimentare de cărbune. Minerii olteni sunt într-o minivacanţă de sărbătorile de iarnă şi se vor întoarce la lucru pe 12 ianuarie. Eugen Davidoiu, directorul general al SNLO, spune că, deocamdată, nu există o cerere mai mare de cărbune. Acesta a precizat că, în cazul în care cererea va creşte, în depozite se află o cantitate suficientă de cărbune şi nu va fi nevoie să cheme minerii mai devreme la lucru: „În depozitele noastre se află o cantitate de 650.000 de tone de cărbune, care este suficientă pentru aproximativ două săptămâni“.

SNLO este cel mai mare producător de cărbune din ţară şi se află într-o situaţie financiară dificilă din cauză că, în ultimul timp, cererea de cărbune s-a redus tot mai mult, iar creanţele le încasează cu mare greutate. În prezent, acestea sunt de 3.300 de miliarde de lei vechi.

 

Cărbunele este foarte important pentru ţară

 

Marin Condescu, preşedintele Uniunii Sindicatelor Miniere din Oltenia şi al Federaţiei Naţionale Mine Energie, spune că în acest moment se vede importanţa cărbunelui: „Se demonstrează acum că este adevărat ceea ce spunem noi de vreo trei-patru ani: România poate să devină independentă din punct de vedere energetic. Trebuie să folosim resursele pe care România le are din belşug pentru a obţine energie electrică atât pentru a acoperi întreaga necesitate a ţarii, cât şi pentru export. Ţara noastră poate să renunţe la încălzirea pe gaze naturale şi să treacă la cea pe energie, aşa cum se întâmplă şi în alte ţări europene, Germania, de exemplu. România nu va fi prea mult afectată din cauză că s-a oprit robinetul de gaze din Rusia, pentru că importă doar o treime din necesar“.

Liderul sindical a precizat că acum mai mult ca oricând guvernanţii trebuie să realizeze cât este de important să fie adoptată o strategie energetică viabilă.

ȘTIRI VIDEO GdS

ȘTIRI GdS

1 COMENTARIU