Restricţiile impuse de pandemie au fost interpretate greşit de unii oameni care, într-o încercare disperată de a se feri de noul coronavirus, s-au expus în faţa unei alte boli despre care se vorbeşte prea puţin și care cresc riscul de deces.
Ca să învăţăm să convieţuim cu noul coronavirus, a trebuit să facem, mai întâi, şi nişte greşeli. Şi poate cea mai mare dintre ele a fost încurajarea sedentarismului, prin acel slogan lansat în primavară: „Stăm acasă, salvăm vieţi“.
Chiar dacă toate Ordonanţele Militare din perioada Stării de Urgenţă au inclus opţiunea ieşirii în aer liber pentru mişcare, din păcate, ea a fost ignorată şi descurajată de mulţi. Nu numai la noi, ci la nivel global. Motiv pentru care a crescut, în mod alarmant, procentul celor care au renunţat la activitate fizică, la mişcare, crezând că, dacă se vor baricada în case, vor fi feriţi de COVID-19.
Sedentarismul stă la baza mai multor afecțiuni
Acum, inclusiv Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) a admis că această abordare nu numai că n-a rezolvat problema răspândirii noului coronavirus, dar a contribuit şi la dezvoltarea sedentarismului, în rândul populaţiei. Adică, o boală despre care se vorbeşte prea puţin. Şi care stă la baza altor afecţiuni, precum obezitate şi diabet, care cresc riscul decesului cauzat de COVID-19 şi pe cel al spitalizării pentru cei care contractează noul coronavirus.
De aceea, directorul general OMS, doctorul Tedros Ghebreyesus, a organizat o conferinţă de presă, în care a subliniat importanţa mişcării în plină pandemie. „Orice fel de mişcare contează, mai ales acum, când încercăm să gestionăm limitările cauzate de pandemia de coronavirus. E absolut necesar să ne mişcăm, zilnic, cu toţii, în siguranţă şi cu soluţii creative“, a spus directorul OMS, potrivit CNN. „Să fii activ, din punct de vedere fizic, e un lucru crucial pentru sănătate şi pentru starea ta de bine. Îţi poate prelungi viaţa“, a a adăugat Ghebreyesus.
Ce spun noile recomandări publicate de OMS
Adulţi de până la 64 de ani
*Trebuie să facă exerciţii aerobice moderate, între 150 – 300 de minute pe săptămână. Dacă antrenamentele sunt intense, atunci durata lor poate scădea până la 75 – 150 de minute pe săptămână. Astfel de activităţi micşorează riscul decesului şi pot preveni apariţia unor boli cardiace, hipertensiunii, cancerului şi diabetului zaharat de tip II. Antrenamentele de forţă sunt necesare de minim două ori pe săptămână.
Copii şi adolescenţi
Cei de până la 17 ani trebuie să fie activi şi să facă exerciţii minim 60 de minute pe zi. Sunt recomandate, în primul rând, activităţi aerobice, precum alergarea şi mersul pe bicicletă. Sunt însă necesare şi cele care întăresc musculatura. E crucial ca cei mici să perceapă aceste activităţi ca fiind distractive, nu ca pe o necesitatea pentru sănătate.
Oameni cu boli cronice
Orice fel de mişcare e binevenită! Aici, în cazul celor care suferă de cancer şi de boli cardiace, de pildă, activitatea fizică poate prelungi speranţa de viaţă, încetini evoluţia bolii şi îmbunătăţi calitatea vieţii. Persoanele cu dizabilităţi Tipul de antrenament trebuie recomandat, după o consultare cu un medic specialist în tratarea persoanelor cu dizabilităţi. Există însă activităţi care pot aduce beneficii importante pentru cei care au probleme cognitive.
