Pe ultima suta de metri, guvernul „a facut cadou“ consiliilor locale o masura care ii va ajuta pe primarii din mediul rural sa acceseze mai usor fonduri Sapard pe masura 2.1 privind imbunatatirea infrastructurii locale. Daca in prima faza consiliile locale s-au confruntat cu dificultati majore in contractarea creditelor pentru atragerea fondurilor Sapard deoarece bancile erau reticente in a acorda fondurile necesare din cauza lipsei garantiilor materiale, institutiile care au intrat in etapa a doua a programului vor beneficia de garantia statului. In momentul in care un consiliu local dorea sa beneficieze de fonduri Sapard pentru alimentarea cu apa a localitatii sau pentru pietruirea anumitor drumuri comunale, era obligat sa se imprumute la Fondul National de Garantare a Creditelor Rurale, care ii acorda doar 70% din suma totala a proiectului. Restul banilor trebuia adusi din fonduri proprii. Chiar si in aceste conditii. Fondul percepea un comision de administrare a contului care trebuia platit tot de consiliul local. In noile conditii, primarii se vor imprumuta la banci care isi vor deschide mult mai usor conturile in fata garantiilor guvernamentale, care le asigura ca, indiferent de ce se intimpla cu proiectul, nu vor pierde banii dati cu imprumut. Masura este insa discriminatorie, deoarece de ea vor beneficia consiliile locale care au intrat in a doua etapa a programului Sapard, cele din prima etapa incheind deja conturile cu agentia. La aceasta se adauga alta masura controversata a guvernului, care intentioneaza sa garanteze nu numai creditele luate de reprezentantii statului, dar si pe cele luate de firmele particulare. In felul acesta, daca o societate nu respecta termenii contractului cu agentia Sapard, banca isi va recupera banii direct de la stat, care ar „finanta“ astfel noi gauri la bugetul de stat. Pe linga acest aspect, trebuie luata in calcul si concurenta neloiala facuta celor doua fonduri de garantare existente pe piata, a caror singura sursa de venit o reprezinta comisioanele incasate si care pina acum s-au expus unor riscuri extrem de ridicate, deoarece la acordarea creditelor acestea nu cereau nici un fel de garantie materiala. Intentia guvernului va spori totusi numarul de firme care vor avea posibilitatea sa acceseze fonduri Sapard, deoarece nu toate subprogramele au avut acelasi succes.
In Oltenia, investitorii nu s-au inghesuit la exploatatiile agricole
Spre exemplu, reprezentantii Agentiei Sapard Oltenia sint multumiti de activitatea desfasurata in anul care sta sa se incheie, dar numai in privinta masurii 2.1 care se refera la infrastructura din mediul rural. In cazul celorlalte proiecte referitoare la exploatatiile agricole, plantatiile viticole sau cele din agroturism este loc de mai bine. „Sintem multumiti de modul in care s-au desfasurat lucrurile in 2004. Am avut foarte multe cereri de plata pe masura 2.1 unde pe regiunea Oltenia s-au acordat pina acum 1.400 de miliarde de lei“, a declarat directorul Agentiei Sapard Oltenia, Daniel Popescu. Singura bila neagra a ramas Consiliul Local Susani din Vilcea, care nici pina in prezent nu a finalizat lucrarile contractate. „Si-au luat angajamentul ca pina pe 20 decembrie termina. O echipa de-a noastra a plecat acolo, pentru a controla cum stau lucrurile“, a precizat Popescu. Nici pe masura 3.4, referitoare la agroturism, lucrurile nu au stat tocmai rau in zona Olteniei. „Au fost proiecte bune si multe in valoare de 23 de miliarde de lei. Cele mai multe au fost in Vilcea, din Dolj doar un proiect primind finantare“, a mai spus Popescu. Cel mai rau se prezinta situatia in cazul masurii 3.1 prin care solicitantii puteau primi fonduri Sapard pentru dezvoltarea exploatatiilor agricole, doar sase proiecte primind finantare externa in valoare de 33,5 miliarde de lei. „Aici lucrurile au mers mai greu, deoarece investitorii isi recupereaza banii abia dupa patru ani, cind incep sa dea rod culturile“, a concluzionat directorul Agentiei Sapard Oltenia.
