Miron Cozma sustine ca regimul Constantinescu i-a oferit gratierea contra incriminarii lui Iliescu

Miron Cozma a afirmat ieri, in cadrul unei audieri in fata senatorilor din Comisia de cercetare a abuzurilor, ca a primit o oferta de gratiere din partea regimului Constantinescu, inaintea alegerilor din 2000, in schimbul semnarii unei declaratii in care sa se arate ca aducerea minerilor la Bucuresti in 1991 s-a facut la ordinului presedintelui Ion Iliescu.

„Am primit o oferta de la regimul Constantinescu sa fiu gratiat si am refuzat-o“, a declarat Cozma, aratind ca a fost „luat cu japca“ si dus la sediul IGP, apoi la Parchetul Teritorial Bucuresti, unde i s-au pus in fata doua documente: unul prin care sa declare sub semnatura ca a adus minerii la Bucuresti la ordinul lui Ion Iliescu, care era pe atunci presedinte al Romaniei, si un act de gratiere. Cozma a afirmat ca nu a putut accepta aceasta oferta „din demnitate“.

Viorel Dumitrescu, avocatul lui Cozma, care l-a insotit pe clientul sau la aceasta audiere, a fost intrebat de senatori daca poate confirma acest lucru, insa el nu a dorit sa faca o declaratie pe aceasta tema. La insistentele lui Miron Cozma, el a spus totusi ca „s-au purtat chiar mai multe discutii decit cele la care s-a referit Miron Cozma“, la unele dintre ele participind si el.

„Eu puteam fi liber atunci, inainte de alegerile din 2000, daca semnam acel document, ar fi fost un act de campanie electorala (…). Nici la aceasta ora, daca presedintele Iliescu mi-ar cere sa semnez un act care sa imi aduca gratierea, n-as face acest lucru“, a afirmat Cozma.

El a aratat ca nu a facut nici o cerere de gratiere, desi avocatul sau i-a sugerat acest lucru, intrucit nu doreste „o implicare politica“, atita vreme cit a fost condamnat de justitie.

„De ce sa-mi atirne o ghiulea de git ca m-a gratiat Iliescu si sa se spuna ca am fost omul lui Iliescu“, a spus el, aratind ca in perioada evenimentelor de la inceputul anilor ’90 nu a avut nici o legatura cu seful statului. „Multi m-au acuzat ca sint omul lui Iliescu; daca ar fi asa, ce mai caut acum in puscarie?“, s-a intrebat Cozma, adaugind ca nu a fost nici omul lui Emil Constantinescu, dovada fiind faptul ca a fost „bagat in puscarie“ in timpul regimului acestuia.

Cozma a sustinut, de asemenea, ca la un moment dat, i s-a „pus in fata si harta lumii“ pentru a-si alege o destinatie. „Poate ca la aceasta ora mi-e rusine ca sint ceea ce sint. Dupa Revolutie urma sa mi se dea diploma de revolutionar si am refuzat. Am spus ca eu am luptat impotriva comunistilor, cu arma in mina si n-o sa accept o diploma data de un comunist“, a afirmat Cozma, precizind ca a primit o medalie din partea Federatiei Nationale a Revolutionarilor.

In cadrul audierii, Cozma a lansat acuzatii grave si la adresa premierului de atunci, Petre Roman, care a fost inlocuit din functie dupa venirea minerilor la Bucuresti. Potrivit lui Cozma, Petre Roman a recunoscut in fata Curtii de Apel Bucuresti ca el a fost cel care a dispus ca trenurile cu mineri sa vina la Bucuresti si ca evenimentele de atunci ar fi fost „niste actiuni de strada, cu violente“. Insa Roman „nu a spus esentialul, si anume ca el a fost pina la urma cel care a fost de acord cu decizia de schimbare a sa din functie, pentru ca se punea la acel moment problema unui guvern de larga deschidere nationala, al carui prim-ministru visa sa fie tot el. Era un moment prielnic pentru a specula acele evenimente si a iesi apoi in fata ca o victima“, a adaugat el.

Evenimentele din septembrie 1991 „au fost create“, a sustinut Cozma. „In august 1991, Petre Roman, pentru ca el a declansat actiunile, nu a platit salariile minerilor de la Lupeni, aproape o saptamina, ca sa-i scoata in strada“, a adaugat el. El a afirmat ca, inainte de declansarea evenimentelor, a „cazut la pace“ cu fostul vicepremier Eugen Dijmarescu, in cursul negocierilor de la guvern, inclusiv in privinta acordarii unei mariri de salariu, acest act fiind ulterior anulat de Petre Roman. „De ce l-a anulat? Nu e clar ca dorea sa se produca acele evenimente?“, s-a intrebat Cozma. In plus, trenurile cu care minerii au venit la Bucuresti „au circulat in regula“, prin ordinul ministrului transporturilor de atunci, Traian Basescu si, dupa cum a confirmat Petre Roman in fata justitiei, chiar prin ordinul sau, a mai spus Cozma.

El a sustinut, de asemenea, ca in perioada evenimentelor din septembrie 1991, „mai multe ziare au adus sticle incendiare in Piata Victoriei, cu masinile de serviciu“ si a afirmat ca detine probe in acest sens. Avocatul Viorel Dumitrescu a apus, la rindul sau, ca „asupra lui Miron Cozma a actionat foarte mult factorul politic“, el fiind de fapt „singurul detinut politic din Romania“.

El a aratat ca sentinta de condamnare a lui Cozma a fost data in februarie 1999, cind era programata o greva generala a minerilor. Dumitrescu si-a exprimat nedumerirea ca nici dupa schimbarea regimului, dupa alegerile din 2000, „cei care au socotit ca evenimentele din septembrie 1991 au reprezentat o miscare sindicala“ nu au intreprins nimic pentru a se da un raspuns la cererea de introducere a unui recurs in anulare.

El a afirmat ca incadrarea infractiunii pentru care a fost acuzat Cozma la subminarea puterii statului este „total gresita, conform Codului Penal aceasta infractiune neputind fi retinuta decit daca e savirsita de trei persoane. Or, in acest caz, nu sint condamnate decit doua persoane, Miron Cozma si Popescu Silviu Octavian, a precizat el. Miron Cozma a mai spus ca „imaginea sa in strainatate s-a schimbat“, el bucurindu-se de sprijinul unor organisme internationale, inclusiv a unor parlamentari occidentali, care sint dispusi sa-i angajeze „cel mai bun avocat din Romania“ si chiar sa faca o comisie de ancheta, astfel incit sa se dea un raspuns cererii de recurs in anulare si sa fie pus in libertate.

Miron Cozma a solicitat Comisiei senatoriale de abuzuri o cerere de audiere, ca urmare a faptului ca Parchetul General nu a dat un raspuns la memoriul sau prin care solicita introducerea recursului in anulare la sentinta Curtii Supreme de Justitie prin care a fost condamnat la 18 ani de inchisoare, pentru subminarea puterii de stat, in legatura cu mineriada din septembrie 1991.

El a aratat ca a trimis mai multe adrese Procurorului General, Ministerului Justitiei si Presedintiei Romaniei, incepind din februarie 1999.

„Dupa cinci ani de detentie, nu primesc nici un raspuns, indiferent care este acela. Eu cred ca acesta este cel mai mare abuz care se face“, a spus Cozma. „Nu am vrut acele mineriade, va rog sa ma credeti, nu a fost in intentia mea sa ma razboiesc cu nimeni si, daca am vrut – cum s-a spus – subminarea puterii de stat, ce am vrut, puscarie? Am vrut eu vreo functie, am subminat puterea de stat ca sa obtine ce? (…) In spatele meu, Bogdan Hosu facea guvern, eu stateam cu oamenii in strada si el cu minerii lui Marin Condescu facea guvern. Ei au vrut subminarea puterii de stat, cu toti cei care erau atunci acolo, generalul Militaru, generalul Stanculescu si altii (…) Pai, vreti sa va spun acum, mai in gluma, mai in serios… Fereasca-i Dumnezeu pe politicieni sa vreau eu vreodata subminarea puterii de stat, ascultati-ma ce va spun eu…“, a mai spus Cozma.

Membrii Comisiei vor hotari daca se vor adresa Procurorului General sau Ministerului Justitiei in legatura cu solicitarea lui Miron Cozma dupa ce vor analiza in plenul Comisiei datele prezentate in cadrul audierii si documentele pe care urma sa le puna la dispozitie avocatul Viorel Dumitrescu. Potrivit senatorului Ion Honcescu, vicepresedintele Comisiei, o decizie in aceasta privinta va fi luata astazi.