Deşi România este pe primul loc în UE la producţia de floarea-soarelui, fermierii locali pierd din cauza reducerii la jumătate a preţului recoltei, iar consumatorii plătesc acelaşi ulei scump, deşi materia primă s-a ieftinit considerabil.
Anul acesta, România ocupă pentru prima dată poziţia de lider european la producţia de floarea-soarelui, iar recolta actuală este şi cea mai mare din istorie. Producătorii agricoli locali au reuşit să strângă în această toamnă 1,9 milioane de tone de floarea-soarelui, în creştere cu 60% faţă de sezonul anterior, cantitatea fiind cea mai mare dintre toate economiile din Uniunea Europeană, conform Mediafax. Sintagma „România, săraca ţară bogată!“ se potriveşte întocmai şi acum, când agricultorii care lucrează pământurile ies în pierdere, dar marii traderi de cereale fac jocurile pieţei, evident, în avantajul lor.
În ciuda faptului că s-a făcut producţia, agricultorii o duc din ce în ce mai rău, iar în buzunarele lor intră mai puţini bani decât în anii cu producţii slabe.
Producătorii doljeni nu câştigă nici în anii cu recolte bune. Brusc, la recoltare, preţurile au scăzut fantastic de mult pentru floarea-soarelui. Cine câştigă de pe urma producţiei record de floarea-soarelui? Agricultorii pierd indiferent dacă e sau nu un an productiv. Şi grâul, şi porumbul au avut preţuri derizorii anul acesta.
Preţuri reduse la jumătate
Fermierii doljeni se plâng de faptul că, deşi au făcut o producţie mai bună decât anul trecut, ei au ieşit pe pierdere. Floarea-soarelui are un preţ diminuat la jumătate faţă de 2012. Primarul comunei Cioroiaşi, Vergil Dascălu, a declarat pentru GdS: „Fiul meu are un PFA şi a cultivat şi floarea-soarelui. Anul trecut, am recoltat 1.200 de kilograme la hectar şi am vândut cu doi lei. Anul acesta am obţinut 2.500 de kilograme la hectar şi am vândut sub un leu/kilogram. Mai exact, am vândut-o cu 0,975 lei. Am picat mai bine anul trecut, când a fost producţia mică. Parcă nu-ţi mai vine să mai pui ceva în pământ când vezi că pierzi şi când ai producţie bună“. Floarea-soarelui nu poate fi depozitată oricum şi oriunde, astfel că agricultorii o dau la preţuri de nimic, forţaţi de împrejurări. „Porumbul îl dăm cu 50 de bani pe kilogram, grâul – tot aşa, cu 50-60 de bani pe kilogram şi speram ca floarea-soarelui să aibă preţ mai bun. Dar dacă grâul şi porumbul îl mai poţi depozita, floarea nu poţi să o ţii nici două-trei zile, aşa că am dat-o şi am luat şi banii foarte greu pe ea, abia după două săptămâni“, a spus Vergil Dascălu.
Agricultorii doljeni pe pierdere
Şi un fermier din comuna Podari susţine că a încasat pe floarea-soarelui mai puţini bani decât atunci când obţinuse o producţie mult mai mică decât acum. „Anul trecut am vândut floarea-soarelui cu 2,2 lei pe kilogram, deşi obţinusem o producţie mică la hectar, iar acum am luat cam un leu pe kilogram, cu toate că am avut 2.100 de kilograme la hectar. Avem plăţi la termen de făcut către furnizori şi nu ne permitem să ţinem floarea-soarelui. Şi chiar dacă am dori să o ţinem, fără spaţii adecvate de depozitare nu se poate. Sunt fermieri care au ieşit pe minus. Să vedem ce mai punem în pământ pentru la anul…“, a spus Aurel Gheorghiţă, care a cultivat o suprafaţă de 700 de hectare în comuna Podari, dintre care 100 de hectare au fost de floarea-soarelui.
Marii traderi fac preţul pe piaţă. Ei sunt acuzaţi de înţelegeri tacite
Firmele care achiziţonează cereale de la fermieri au fost acuzate de asociaţiile de producători că au încălcat regulile pieţei concurenţiale şi s-au înţeles să scadă preţul oferit pe produsele agricole colectate din România.
Luna trecută, secretarul de stat din Ministerul Agriculturii, Daniel Butănoiu, declara pentru Recolta.eu că asociaţiile de agricultori au reclamat că marii achizitori ar fi făcut înţelegeri tacite pentru reducerea preţurilor de achiziţie a cerealelor de la agricultori.
„La solicitarea organizaţiilor de fermieri, noi, cei aflaţi la conducerea Ministerului Agriculturii, am făcut o interpelare către Consiliul Concurenţei, cu rugămintea de a constata dacă este în regulă ceea ce se întâmplă sau nu, astfel încât să nu existe suspiciuni (acuzele de cartel aduse comercianţilor de cereale de către fermieri – n.r.).
La ora actuală, eu, Daniel Botănoiu, n-am nici un motiv întemeiat să cred s-ar fi făcut aşa ceva (…). Dacă se dovedeşte totuşi că firmele implicate în comerţul cu cereale au făcut un cartel (vorbim de companiile mari) vizavi de preţ, lucrurile nu pot fi lăsate aşa şi trebuie să existe un anumit control pe toată filiera, exact cum s-a întâmplat şi cu hipermarketurile în 2008“, a spus Daniel Butănoiu într-un interviu acordat luna trecută sursei citate.
Care sunt marii achizitori de cereale verificaţi de Consiliul Concurenţei
Potrivit unui comunicat de presă al Consiliului Concurenţei, marii traderi de cereale care activează pe teritoriul României, unii dintre ei având afaceri şi pe teritoriul Doljului, au fost verificaţi prin controale inopinate la sediile lor, luna trecută. „Consiliul Concurenţei a efectuat inspecţii inopinate la 12 sedii şi puncte de lucru ale principalelor companii active pe piaţa comercializării cerealelor din Bucureşti şi din ţară. Inspecţiile s-au desfăşurat în cadrul investigaţiei declanşate de Consiliul Concurenţei privind o posibilă înţelegere anticoncurenţială pentru fixarea preţurilor la achiziţia cerealelor. Companiile inspectate sunt: Agricover, Alfred C. Toepfer, Ameropa, Brise Agricultura, Brise Group, Bunge, Cargill, Glencore, Nidera, United Grain“, se arată într-un comunicat al Consiliului Concurenţei pe 22 august.
„La declanşarea acestei investigaţii am ţinut cont de specificul şi sezonalitatea sectorului: având în vedere perisabilitatea produselor şi lipsa posibilităţilor de depozitare la dispoziţia producătorilor mici şi mijlocii, este mult mai probabil ca o înţelegere anticoncurenţială între comercianţi să fie pusă în practică în această perioadă, când oferta de cereale este mare. În pregătirea investigaţiei am colaborat cu mai multe instituţii ale statului şi am organizat cu minuţiozitate inspecţiile desfăşurate la nivel naţional“, a declarat, la vremea respectivă, Bogdan Chiriţoiu, preşedintele Consiliului Concurenţei.
Până ieri nu fusese publicat rezultatul controlului efectuat de Consiliul Concurenţei. Dacă se dovedeşte că s-au încălcat regulile de concurenţă, firmele implicate vor fi amendate cu 10% din cifra de afaceri. De asemenea, firmele care cooperează cu Consiliul Concurenţei pot obţine „clemenţă la amendă“, anunţă instituţia.
„În urma controalelor, achizitorii au scăzut şi mai mult preţurile“
Şi în Dolj, fermierii au aceeaşi opinie şi când vine vorba despre recolta de floarea-soarelui, ei bănuind înţelegeri tacite între traderi, pentru a reduce simultan preţurile de achiziţie a recoltei. „După părerea mea personală, sunt cinci-şase firme mari care exportă cerealele. S-au înţeles între ele firmele acestea mari şi nu mai este concurenţă pe piaţă. Din păcate, în urma controalelor Consiliului Concurenţei, achizitorii au scăzut şi mai mult preţurile produselor cumpărate de pe piaţă“, a spus fermierul din Podari, Aurel Gheorghiţă, fiul primarului din localitate. În România, se consumă aproximativ 30-40% din producţia de cereale.
Reducerea preţului nu se regăseşte în ieftinirea uleiului la raft
În ciuda faptului că, de câteva săptămâni, floarea-soarelui se recoltează, iar fermierii o vând pe loc, ieftinirea materiei prime pentru industria de ulei nu este reflectată în scăderea preţului de vânzare al uleiului în magazine. Preţurile unui litru de ulei variază între şase şi nouă lei.
