Monedă antică, oglinda unui eveniment
astronomic special
Un grup de cercetători americani a descoperit că o monedă grecească emisă în jurul anului 120 î.Hr. ar fi putut marca un eveniment astronomic foarte rar – momentul când Luna a eclipsat planeta Jupiter. Potrivit astronomilor, eclipsa ar fi avut loc pe 17 ianuarie, în anul 121 î.Hr., şi a putut fi observată în Antiohia, capitala Imperiului Seleucid. Una dintre feţele monedei analizate îl reprezintă pe Antiohie al VIII-lea, regele care a ordonat emiterea monedei, iar cealaltă parte îl înfăţişează pe Zeus cu o Lună nouă pe frunte şi un obiect asemănător unui corp ceresc – care ar putea fi planeta Jupiter – gravitând deasupra palmei sale drepte. „Această iconografie nu a mai fost folosită niciodată“, a remarcat profesorul Robert Weir, angajat al Universităţii Windsor din Canada. Antiohie al VIII-lea a fost conducătorul Imperiului Seleucid, un regat care a fost întemeiat după moartea lui Alexandru cel Mare de către unul dintre ofiţerii acestuia. Profesorul Weir, care este interesat de astronomie şi de monedele antice, a făcut cercetări pentru a afla de ce anume a poruncit Antiohie să se bată o monedă cu un astfel de desen neobişnuit. În urma cercetărilor, Weir a descoperit că în ziua de 17 ianuarie a anului 121 î.Hr. locuitorii oraşului ar fi fost martori la momentul când planeta Jupiter a fost umbrită de Lună, un eveniment astronomic pe care specialiştii îl numesc „ocultaţie“. Numai că, potrivit lui Weir, acesta nu a fost singurul eveniment astronomic din acea perioadă. „Am observat că s-au mai produs şi alte ocultaţii favorabile. În acelaşi an a mai avut loc o altă ocultaţie a lui Jupiter şi o ocultaţie a planetei Venus – care amândouă sunt semne bune“, a explicat Weir. Acesta a mai descoperit că, la scurt timp după ce moneda nu a mai fost folosită, în jurul anului 114 î.Hr., Luna a eclipsat în acelaşi timp planetele Marte şi Saturn – un eveniment care se produce doar o dată la 2.000 de ani şi care se spune că ar fi semn rău.
