Bulă se întoarce acasă foarte trist, după ce plecase să ceară mâna prietenei sale. Văzându-l supărat, tatăl său îl întreabă:
– Ce s-a întâmplat, Bulişor, te-a refuzat?
– Da… Mi-a tras şi o palmă!
– Cum aşa? Nu i-ai spus cum te-am învăţat eu: „Draga mea, timpul se opreşte în loc pentru mine când privesc în ochii tăi!“?
– Vai! Asta era! Am greşit formularea. I-am spus: „Ai o faţă de mi se opreşte ceasul!“.
