Ministerul Justiţiei propune în viitorul Cod Penal micşorarea pedepselor pentru faptele de corupţie şi chiar excluderea din rândul funcţionarilor publici a mai multor categorii de angajaţi la stat, care scapă astfel de spectrul DNA-ului.
Dezbaterile pe marginea proiectului de Cod Penal încep astăzi în subcomisii, a anunţat ieri Daniel Buda, preşedintele Comisiei parlamentare pentru Coduri. Buda şi-a exprimat speranţa ca, până pe 30 aprilie, să reuşească să trimită la Senat un raport asupra Codurilor, în condiţiile în care CSM a făcut un mare număr de observaţii pe marginea proiectului de lege.
Pedepse mai mici pentru infracţiunile de corupţie
Transparency International România trage un semnal de alarmă cu privire la diferenţele dintre actualul Cod şi proiectul ce a fost trimis parlamentului, în ceea ce priveşte pedepsele şi termenul lor de prescripţie.
Pentru luare de mită, actualul Cod prevede o pedeapsă cu închisoarea de la trei la 12 ani şi interzicerea unor drepturi, iar în proiect este stipulată pedeapsa cu închisoare de la doi la şapte ani şi interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică sau de a exercita profesia sau activitatea în executarea căreia a săvârşit fapta. Prescripţia la această infracţiune scade de la zece la opt ani.
Darea de mită este condamnată, în actualul Cod, cu închisoare între şase luni şi cinci ani, în timp ce proiectul prevede închisoare de la unu la cinci ani.
Traficul de influenţă este pedepsit acum cu doi – zece ani de închisoare, însă proiectul de Cod prevede o pedeapsă de unu la cinci ani, iar termenul de prescripţie scade şi el cu trei ani. Aceeaşi situaţie este şi în cazul cumpărării de influenţă, unde este aplicată aceeaşi pedeapsă cu închisoarea, respectiv aceeaşi micşorare a acesteia în noul Cod.
Pentru primirea de foloase necuvenite, pedeapsa prevăzută acum este între şase luni şi cinci ani, arată Transparency, în timp ce în noul Cod infracţiunea este eliminată, cu motivarea introducerii în „luare de mită“, deşi sunt infracţiuni distincte.
Divulgarea informaţiilor secrete de stat este pedepsită, în prezent, cu până la zece ani, în timp ce proiectul de Cod prevede o pedeapsă de doi-şapte ani şi interzicerea unor drepturi.
De asemenea, pentru deturnarea de fonduri este prevăzută, acum, o pedeapsă de la cinci la 15 ani şi interzicerea unor drepturi, însă noul Cod ar urma să pedepsească această infracţiune cu unu-cinci ani de închisoare, iar termenul de prescripţie scade la jumătate, ajungând la cinci ani.
Vinovaţi fără pedeapsă
Viitorul Cod Penal introduce mai multe noutăţi. Astfel, şi persoanele peste 60 de ani pot fi condamnate la închisoare pe viaţă, dacă au comis fapte grave, iar minorii vor răspunde penal de la 13 ani, nu de la 14, cum este prevăzut în prezent. Noul Cod Penal le permite magistraţilor ca, în cazul în care o persoană a făcut mai multe fapte deosebit de grave, să o poată condamna la închisoare pe viaţă, chiar dacă această pedeapsă nu a fost stabilită pentru nici una dintre infracţiunile săvârşite. Pe de altă parte, însă, legea lasă magistraţilor şi posibilitatea de a-i scuti de pedeapsă pe infractorii dovediţi.
Concret, instanţa de judecată va avea dreptul de a renunţa definitiv la stabilirea şi aplicarea unei pedepse pentru o persoană, chiar dacă aceasta este găsită vinovată de comiterea unei infracţiuni, dacă, „ţinând seama de infracţiunea săvârşită, de persoană şi de conduita avută de aceasta anterior şi ulterior comiterii faptei, este suficientă aplicarea unui avertisment, din cauză că stabilirea, aplicarea sau executarea unei pedepse ar risca să producă mai mult rău decât să ajute la recuperarea inculpatului“. În acelaşi timp, magistraţii pot amâna aplicarea unei pedepse cu închisoarea, mai mică de doi ani, sau a unei amenzi, luând în considerare persoana condamnată şi atitudinea sa anterioară săvârşirii infracţiunii.
Mai multe infracţiuni sancţionate cu amendă
În proiectul Codului Penal, pedeapsa amenzii va fi aplicată pentru aproximativ 175 de infracţiuni, faţă de 60 pentru câte e aplicată în actualul Cod. Amenda va fi dată ca pedeapsă unică, dar mai ales ca alternativă la închisoare.
Altă noutate cu privire la amendă este calcularea ei în sistemul zilelor-amendă, care duce la o individualizare a pedepsei, aplicată proporţional cu situaţia financiară a condamnatului. Acest sistem foloseşte două elemente pentru determinarea cuantumului amenzii, şi anume: numărul zilelor-amendă, care exprimă gravitatea infracţiunii săvârşite, şi periculozitatea infractorului, considerent pentru care numărul acestora se stabileşte pe baza criteriilor generale de individualizare a pedepsei, şi valoarea unei zile-amendă, care reprezintă suma de bani corespunzătoare unei zile-amendă ce se determină ţinând seama de situaţia materială a condamnatului şi de obligaţiile legale ale acestuia faţă de persoanele aflate în grija sa. Proiectul stabileşte limitele generale ale numărului zilelor-amendă, între 15 şi 400, iar cele ale valorii unei zile-amendă – între zece şi 500 de lei.
Al doilea element de noutate constă în posibilitatea fie de a majora limitele speciale ale amenzii, fie de a aplica amenda cumulativ cu pedeapsa închisorii, atunci când prin infracţiunea săvârşită s-a urmărit obţinerea unui folos patrimonial.
Puşcărie pentru părinţii care-şi trimit copiii la cerşit
Noul Cod Penal introduce infracţiunea de „comisiune prin omisiune“, adică vor fi pedepsite persoanele care nu au acţionat într-o anumită situaţie, iar în urma inacţiunii lor o persoană a suferit fizic. De exemplu, dacă o mamă refuză să îşi alăpteze nou-născutul pentru a-l ucide, iar copilul moare, ea va fi acuzată de comisiune prin omisiune. De asemenea, dacă proprietarii de animale le lasă libere în locuri publice, iar animalele rănesc o persoană, ei vor răspunde pentru vătămare corporală, în forma de „comisiune prin omisiune“.
Proiectul mai propune dezincriminarea pruncuciderii, starea de tulburare a mamei, provocată de naştere devenind însă un caz special de reducere a pedepsei. Va fi incriminată însă infracţiunea de ucidere la cererea victimei, ca o formă atenuată a omorului, sancţionată cu închisoare de la trei la şapte ani.
Bolnavii care acceptă transplantul de organe de la persoane despre care ştiu că sunt victime ale traficului de persoane ori ale traficului de minori riscă o pedeapsa cu închisoarea de la şase luni la trei ani, iar cei care acceptă să folosească munca forţată impusă unor victime vor primi aceleaşi pedepse.
Noul Cod Penal va dezincrimina şi cerşetoria, dar propune două incriminări noi, conexe aceste fapte, adică exploatarea cerşetoriei practicate asupra unui minor sau unei persoane cu dizabilităţi şi folosirea unui minor de către majorul care poate munci pentru a obţine bani din partea publicului. Cei care obligă persoanele să cerşească pot fi închişi între şase luni şi trei ani, pedeapsa putând creşte până la cinci ani pentru părinţi, tutore, curator ori cel care are în îngrijire persoana care cerşeşte prin constrângere.
Părinţii care nu îşi lasă copiii la şcoală riscă o pedeapsă cu închisoare de la trei luni la un an. Noua reglementare nu vizează însă situaţiile în care abandonul şcolar este determinat de situaţia materială precară a familiilor.
Este pedepsită prin noul Cod Penal şi încălcarea dreptului la religie. Obligarea unei persoane, prin violenţă sau ameninţare, la efectuarea unui act interzis de cultul căreia îi aparţine (spre exemplu, obligarea unui musulman să mănânce carne de porc) va fi pedepsită cu până la patru ani de închisoare. De asemenea, a fost incriminată distinct fapta de profanare a locaşurilor şi a obiectelor de cult.
Camăta, pedepsită din nou
O nouă reglementare va fi şi în privinţa infracţiunii de viol, care va include nu doar raporturile sexuale normale, ci şi pe cele considerate anormale.
Altă infracţiune nouă este violarea secretului vieţii private, care se pedepseşte cu până la doi ani de închisoare şi reprezintă divulgarea fără drept a unor informaţii privind viaţa privată a unei persoane de către cel care le-a aflat cu consimţământul persoanei vătămate, în virtutea profesiei ori funcţiei, şi care are obligaţia păstrării confidenţialităţii acestor date.
De asemenea, hărţuirea va fi pedepsită cu închisoare de la trei la şase luni sau cu amendă, infracţiunea vizând fapta unei persoane care, în mod repetat, urmăreşte altă persoană şi o supraveghează, inducându-i o stare de frică. Va fi considerată hărţuire şi efectuarea de apeluri telefonice care prin frecvenţă sau conţinut alarmează victima.
Altă noutate o constituie incriminarea ca furt a „folosirii fără drept a unui terminal de comunicaţii electronice al altuia sau folosirea unui terminal de comunicaţii racordat fără drept la reţea“, spre exemplu, fapta unei persoane care pătrunde în locuinţa alteia şi efectuează convorbiri telefonice la numere cu suprataxă.
De asemenea, a fost introdusă incriminarea abuzului de încredere prin fraudarea creditorilor. Fapta poate fi făcută în două feluri, fie prin înstrăinarea, ascunderea, deteriorarea sau distrugerea de către debitor, în tot sau în parte, a unor valori ori bunuri din patrimoniul său ori de a invoca acte sau datorii fictive în scopul fraudării creditorilor, fie prin achiziţionarea de bunuri ori servicii, debitorul ştiind cu certitudine la momentul încheierii tranzacţiei că nu va putea plăti şi producând astfel o pagubă creditorului.
Proiectul Codului Penal mai prevede sancţiuni pentru înşelăciunea privind asigurările şi deturnarea licitaţiilor publice, dar şi pentru camătă.
Mai multe sancţiuni pentru obstrucţionarea justiţiei
Noul Cod Penal sancţionează obstrucţionarea justiţiei, influenţarea declaraţiilor, vendeta, presiunile asupra justiţiei, compromiterea intereselor justiţiei, sfidarea instanţei, asistenţa şi reprezentarea neloială sau neexecutarea sancţiunilor penale.
Prin obstrucţionarea justiţiei se înţelege fapta persoanei care, în mod nejustificat şi după ce a fost avertizată asupra consecinţelor faptei sale, împiedică efectuarea unui act procedural ori refuză să pună la dispoziţia autorităţilor judiciare datele, informaţiile, înscrisurile sau bunurile deţinute, care au fost solicitate în condiţiile legii, în vederea soluţionării unei cauze.
Denunţarea calomnioasă este regândită şi transformată în infracţiunea de inducere în eroare a organelor judiciare, sancţionată cu până la cinci ani de închisoare. Aceeaşi pedeapsă este prevăzută şi pentru cei care încearcă sau influenţează declaraţiile altei persoane sau o convinge să nu sesizeze organele de urmărire penală, să nu dea declaraţii, să îşi retragă declaraţiile ori să nu prezinte probe, într-o cauză penală, civilă sau în orice altă procedură judiciară.
Altă reglementare nouă este răzbunarea pentru ajutorul dat justiţiei, noul Cod Penal sancţionând actele de răzbunare comise împotriva unei persoane ori a unui membru al familie acesteia, din cauză că a sesizat organele de urmărire penală, a dat declaraţii ori a prezentat probe într-o cauză penală, civilă sau în orice altă procedură judiciară.
Proiectul prevede sancţiuni şi pentru violenţele şi ameninţările îndreptate nu numai împotriva soţului, părinţilor sau copiilor unui poliţist, jandarm sau militar, ci şi a celor îndreptate împotriva unui membru de familie al oricărui funcţionar care deţine o funcţie ce implică exerciţiul autorităţii statului, când aceste fapte sunt comise în scop de intimidare sau răzbunare.
Avocaţii care îşi trădează clienţii, înţelegându-se cu adversarii clientului lor, riscă închisoare de la trei luni la un an, iar falsificarea unei înregistrări tehnice va fi sancţionată cu până la trei ani de închisoare.
Mai puţini funcţionari
Procurorii DNA, în frunte cu şeful lor, Daniel Morar, critică faptul că noul Cod Penal redefineşte noţiunea de funcţionar public, astfel că mai mult de trei sferturi din persoanele care ar putea fi acum trase la răspundere penală pentru fapte de corupţie vor scăpa de răspundere pentru mită, trafic de influenţă ori alte asemenea infracţiuni.
