(Ediţie din arhivă) Anul 12, nr. 3729. Sâmbătă, 19 Mai 2007
RSS
-
Publicitate
-
Arhiva
« Alte articole din categoria Opinii
COMENTARIU
Rebusiştilor, cu dragoste
Opinii - Cornel Mihai Ungureanu(citeste alte articole de acelasi autor »)
Marimea textului: 
În 1984, când absolveam liceul, Wim Wenders regiza Paris, Texas, Pleşu şi Liiceanu erau încă bursieri la Heidelberg, iar Tatulici şi colegii lui din Televiziunea Română prindeau câte-un pletos care pierdea vremea în vreun bar şi, înainte ca miliţia să-l tundă şi să-l sancţioneze, era prezentată pe ecranul cu imagine alb-negru o conversaţie de genul: „De ce stai tu în baruri? Chiar nu îţi place să faci nimic?“; „Ba da!“; „Ce îţi place ţie să faci mai mult şi mai mult?“; „Îmi place să citesc“; „Şi ce carte ai citit ultima dată?“; „Ultima dată n-am citit nici o carte“. Tot la televizor îi văzusem pe tinerii de la Iris, traşi de urechi, ca şi cei care dăduseră aprobarea, pentru un concert „ruşinos“ la Sala Palatului.
Universitatea Craiova era încă maxima (chiar dacă venise rândul dinamoviştilor să ajungă în semifinale de cupă europeană) şi practica un fotbal cu care mă mândream de parcă aş fi avut vreun merit (mândrie simţeam şi la gândul că sportivii români, spre deosebire de cei din alte ţări socialiste, se pregăteau să participe la Olimpiada de la Los Angeles). Victoria Bucureşti şi Flacăra Moreni încă nu ajunseseră în Divizia A, aşa că aveau să mai treacă doi-trei ani până când Mircea Lucescu urma să inaugureze spectaculoasele partide trucate, în care Gheata de aur a Europei marca măcar câte trei-patru goluri, dacă nu cinci, spre deliciul comentatorilor Ion Ghiţulescu şi Ilie Dobre. Traian Ungureanu îşi ascuţea creioanele în vederea curajoaselor cronici fotbalistice pe care avea să le publice în Viaţa studenţească şi care urma să fie înfierate de Eugen Barbu în Săptămâna.
În rest… diverse colective de oameni ai muncii raportau îndeplinirea planului cu şase luni mai devreme (dar începea imediat unul nou, Republica Socialistă România avea planuri mari). Agricultorii anunţau şi ei recolte-record (ascultam cu priviri complice glumele celor de la Vouă, era una în care, după ce diverşi eroi ai muncii socialiste se băteau cu pumnul în piept că au depăşit planul la arături, cineva le spunea: „Opriţi imediat! Aţi ieşit din graniţele naţionale!“).
Adrian Păunescu terminase Cântarea României şi se plimba prin ţară cu Cenaclul Flacăra, iar Lucian Avramescu zburda şi el cu Serbările Scânteii Tineretului. Aşa că fetele şi băieţii cărora li se spune astăzi „cool“ şi care atunci erau „de gaşcă“ (fuseseră „de comitet“) aveau prilejul să vină mai târziu acasă, după ce ţipau şi dansau pe câte-un remake după „I Love Rock’n Roll“ - Joan Jett, garnisit cu „Trăiască Ceauşescu, Măria Sa Poporul!“.
Fata colonelului de Securitate ne arăta, la cercul de engleză, poze din Scoţia, unde fusese în tabără, iar băiatul directorului de la Uniunea Judeţeană a Cooperaţiei de Consum tocmai se întorsese din Polonia, cu ţigări, reviste şi impresii pe care mi le împărtăşea cu destulă emfază. Ei nu mergeau cu noi pe şantierele tineretului, erau scutiţi medical, nu săpau şanţuri pentru irigaţii, dar nu jucau nici fotbal pe câteva sticle de vin spumos Zarea. Pe ei nu îi încolona activistul PCR, nu băteau pas de defilare spre locul de pedeapsă, dar nici nu vedeau faţa lui umană, şcolită la Ştefan Gheorghiu, când, în loc de sancţiune, ne spunea, zâmbind: „Urinaţi, băieţi!“
Nu ştiu câţi dintre activiştii de atunci se înghesuie de Ziua Naţională să apuce o porţie de fasole cu costiţă, dar cred că sunt mai puţini decât cei realizaţi în politică, mass-media, economie etc., oameni care conduc ţara, după ’90, fiind „deosebit de capabili“. (La noi, la rebusişti, asta înseamnă „ageamii“).
Universitatea Craiova era încă maxima (chiar dacă venise rândul dinamoviştilor să ajungă în semifinale de cupă europeană) şi practica un fotbal cu care mă mândream de parcă aş fi avut vreun merit (mândrie simţeam şi la gândul că sportivii români, spre deosebire de cei din alte ţări socialiste, se pregăteau să participe la Olimpiada de la Los Angeles). Victoria Bucureşti şi Flacăra Moreni încă nu ajunseseră în Divizia A, aşa că aveau să mai treacă doi-trei ani până când Mircea Lucescu urma să inaugureze spectaculoasele partide trucate, în care Gheata de aur a Europei marca măcar câte trei-patru goluri, dacă nu cinci, spre deliciul comentatorilor Ion Ghiţulescu şi Ilie Dobre. Traian Ungureanu îşi ascuţea creioanele în vederea curajoaselor cronici fotbalistice pe care avea să le publice în Viaţa studenţească şi care urma să fie înfierate de Eugen Barbu în Săptămâna.
În rest… diverse colective de oameni ai muncii raportau îndeplinirea planului cu şase luni mai devreme (dar începea imediat unul nou, Republica Socialistă România avea planuri mari). Agricultorii anunţau şi ei recolte-record (ascultam cu priviri complice glumele celor de la Vouă, era una în care, după ce diverşi eroi ai muncii socialiste se băteau cu pumnul în piept că au depăşit planul la arături, cineva le spunea: „Opriţi imediat! Aţi ieşit din graniţele naţionale!“).
Adrian Păunescu terminase Cântarea României şi se plimba prin ţară cu Cenaclul Flacăra, iar Lucian Avramescu zburda şi el cu Serbările Scânteii Tineretului. Aşa că fetele şi băieţii cărora li se spune astăzi „cool“ şi care atunci erau „de gaşcă“ (fuseseră „de comitet“) aveau prilejul să vină mai târziu acasă, după ce ţipau şi dansau pe câte-un remake după „I Love Rock’n Roll“ - Joan Jett, garnisit cu „Trăiască Ceauşescu, Măria Sa Poporul!“.
Fata colonelului de Securitate ne arăta, la cercul de engleză, poze din Scoţia, unde fusese în tabără, iar băiatul directorului de la Uniunea Judeţeană a Cooperaţiei de Consum tocmai se întorsese din Polonia, cu ţigări, reviste şi impresii pe care mi le împărtăşea cu destulă emfază. Ei nu mergeau cu noi pe şantierele tineretului, erau scutiţi medical, nu săpau şanţuri pentru irigaţii, dar nu jucau nici fotbal pe câteva sticle de vin spumos Zarea. Pe ei nu îi încolona activistul PCR, nu băteau pas de defilare spre locul de pedeapsă, dar nici nu vedeau faţa lui umană, şcolită la Ştefan Gheorghiu, când, în loc de sancţiune, ne spunea, zâmbind: „Urinaţi, băieţi!“
Nu ştiu câţi dintre activiştii de atunci se înghesuie de Ziua Naţională să apuce o porţie de fasole cu costiţă, dar cred că sunt mai puţini decât cei realizaţi în politică, mass-media, economie etc., oameni care conduc ţara, după ’90, fiind „deosebit de capabili“. (La noi, la rebusişti, asta înseamnă „ageamii“).
Primeste zilnic prin e-mail cele mai importante stiri din Oltenia. Aboneaza-te acum la newsletter! »
Notează articolul.
Nota curentă: 4.7 din 18 voturi
Nota curentă: 4.7 din 18 voturi
Comentarii
Gazeta de Sud nu este responsabilă juridic pentru conținutul comentariilor. Mesajele care conțin amenințări și cele vulgare, xenofobe sau rasiste nu sunt permise.
- de Dan Rotariu:
De fapt ce s-a schimbat?! Ba chiar aroganta potentatilor e infinit superioara fata de cei trecuti. Astazi bizadelele (fetele presedintelui) ne sfideaza mai rau decat o faceau Zoe, Nicu si Valentin la un loc. Niciunul din cei 3 nu aveau o masina de 180.000 euro (fiica mare) sau salarii de 8000 Euro fara ca sa treaca pe la serviciu (mezina de la Luxten), ceea ce ar echivala cu un salariu de 80ooo lei pe vremea lui Ceausescu. Nici Nicolae Ceasusescu nu si-a cumparat vreo casa de la stat asa cum a facut succesorul sau Basescu. Nicolae Ceausescu nu a lasat nici un imobil mostenire copiilor fata de succesorul sau. Si atrunci despre ce discutam? - de cmu:s-a schimbat cate ceva. de exemplu, faptul ca acum puteti face public ce ganditi despre potentati, despre fetele presedintelui tarii. atunci ar fi fost altfel. probabil ca nici iliescu nu va lasa cine stie ce mostenire, daca va lasa cuiva, dar credeti ca toti "saracii" sunt cinstiti? si ca toti bogatii sunt necinstiti? discuta m, cred, despre legea lustratiei. la aproape 17 ani de la caderea comunismului...
- de Marius Dobrin:As fi vrut sa adaug si eu amintirile mele. Mai intai insa nu pot sta linistit vazand cum la atatia ani de la revolutie inca este elogiat Ceausescu. Oricate nemultumiri ar fi vizavi de societatea de acum, este infinit mai buna decat cea in care am trait. Putem "negocia", adica putem gasi lucruri frumoase si inainte de 89, asa cum exista desigur lucruri neplacute si dup a89. Dar nici sa rasturnam valorile nu a de acceptat. Revenin d strict la articolul lui CMU, in 1984 aboslveam facultatea si eram obligat sa merg intr-o fabrica aleasa de mine dintr-o lista. O lista care excludea din start orasele mari. Drept care am ales Bailesti. O fabrica mica, frumoasa, noua. Unde au sosit brusc 30de ingineri , unde era plina organigrama de mult, iar noi am cules porumbul sau am inceput demersuroe, adica am pus in miscare pilele, ca sa ajungem fiecare acolo unde isi dorea. Lucrurile au fost amestecate totdeauna, importanta este tinta, este atitudinea cu care rostesti ceea ce vrei sa spui. CMU amiinteste de Flacara. Da, si eu am fredonat cantecul lui Alifantis despre ceasusecu si poporul. Desi o stiam si eu prea bine, ce e Ceausescu etcetc. Cenaclul Flacara e alt subiect delicat unde e greu de trasat o granita intre alb si negru. Important este sa rememoram constant lumea romaneasca dinainte de 89. E nevoie de evocarile oneste ale fiecaruia pt un puzzle urias. Gandesc acum ca poate, daca in 1984 vreun batran care a suferit deportari sau inchisoare comunista vedea cu ce nonsalanta rosteam patetic versuri inchinate Congresului al XIII-lea, s-ar fi indignat precum o fac eu acum vazand cu ce entuziasm este ridicat in slavi comunismul de tinerii actuali... Are dreptate Andrei Gheorgeh cand spune ca 22 decembrie 1989 a insemnat cea mai mare unire a romanilor. CMU, te rog sa revii din cand in cand cu cate un asemenea rebus...
- de cmu:probabil ca fiecare dintre noi, cei care am trait in comunism, avem si amintiri frumoase. Puteam iubi, de exemplu (isi amintea Plesu). principalul castig imi pare libertatea, posibilitatea de a ne exprima, de a calatori (nu am iesit niciodata din tara si nu imi permit sa o fac, desi sunt "omul lui voinea" :) cum zicea cineva pe forum, la precedentul meu articol. dar ma simt bine la gandul ca nu trebuie sa imi dea voie Securitatea sa ies din tara si ca, daca sunt in stare sa economisesc niste bani, ma pot urca in avion sau in tren cand vreau. despre lumea romaneasca de atunci si de acum, de ar avea cat mai multi deschiderea spre nuante pe care pare ca o are Marius!
- de Viorel P.:E uimitor faptul ca amintirile lui cmu sunt atit de proaspete! Spun asta deoarece eu, care oricum sint mai in virsta, am cam uitat (am VRUT sa uit) tot acel vis urit, acea distopie pe care o traiam aievea. In fine, poate nu e rau sa ne amintim anomaliile, tocmai pentru a le evita, dar shi mai interesant ar fi sa aflam urmarea, ce au devenit fata colonelului de Securitate sau băiatul directorului de la UJCoop. Pariez ca mari oameni de afaceri, politicieni de frunte shi, mai ales, dascali ce ne tzin predici intr-ale democratziei!
- de Dan Rotariu:In '84, pe vremea asta, eram in anul 3 de facultate si faceam practica in productie, dupa ce in toamna stransesem cartofii pe la Balasan. Cred ca atunci i-am scris o scrisoare lui Ceasusescu sa ii explic unde greseste. Acum eu cred ca a gresit mult mai putin decat succesorii. INTERESUL NATIONAL era un deziderat respectat pe vremea dictaturii, pe cand succesorii lui au interpretat interesul national cum au vrut. Interesul national cuprinde si economia tarii. Cineva amintea cum se repartizau in economie absolventii. Da asa era! Fiecare absolvent avea un loc de munca, la orice nivel, al oricarei scoli. Si domnia sa ca si mine in '86 am ales unul din locurile de munca in functie de mediile care le aveam, exceptie cel cu media cea mai mica pe tara care nu avea decat o unica posibilitate: ultimul loc ramas, dar il avea! Eu am luat la Filiasi si am facut 3 ani de zile naveta. Nu erau locuri de munca pentru proaspetii absolventi in Craiova insa restul oraselor din Oltenia erau deschise: Slatina, Rm. Valcea, Dr.Tr.Severin, Tg. Jiu, etc. Am facut naveta si am obtinut cu toti cei 20 de colegi ai mei locuinte: apartamente in Craiova, ulterior fiecare a plecat din Filiasi cu locul de munca. Astazi nu cred ca este mai bine nici ca locuri de munca, nici ca salarii ale angajatilor, nici ca drepturi, nici ca sperante. Vorbim liber sau lehăim?!, aceasta e intrebarea care ne-o punem. De aceea, vazand fabrica unde am lucrat din 1986 pana in 1989 in ce stare de degradare a ajuns ma intreb cat de prosti trebuie sa fim ca sa acceptam sa ne fie distruse fabricile doar pentru ca apartineau statului. Ce punem in locul acelor locuri de munca, ce punem in locul salariilor decente, ce punem in locul biletelor prin sindicat (ieftine pentru refacerea angajatilor) ce punem in locul sanatatii gratuite complet, a invatamantului complet gratuit (in '84 nu plateam recuperarile laboratoarelor), a intretinierii care cumulata cu chiria nu depaseau 10% din salariul unui inginer stagiar care castiga 2225 lei la primul salariu, fata de un necalificat cu 10 clase care castiga 1660 lei in aceasi ramura a Constructiilor de masini. Nu am pus nimic! Cei care spun ca o duc infinit mai bine acum o spun din postura de patron sau de director la o firma de stat pe care o jefuiesc fara sa fie intrebati sau din postura de functionar public platit cu 15% din amenzi asa cum cei din Garda Financiara isi rotunjesc legal veniturile. Da pentru ei este mai bine, dar si pentru politrucii membrii in Consilii locale sau de Regii Autonome, sau in Parlament. CERT ESTE CA PANA IN 1989 NU ERAU 25% SUB LIMITA SARACIEI ASA CUM E ACUM. Azi un ziar publica o poza incredibila pentru o tara din Europa: Popa in mijlocul ulitei satului se ruga pentru ploaie in timp ce taranii erau ingenuncheati in colbul drumului. Dupa ce au distrus irigatiile in loc sa le inmulteasca degeaba se roaga la Dumnezeu. Atat timp cat vom ura socialismul aprioric recunoasterii a ceea ce am facut, tot noi cetatenii, bun o sa traim tot asa.
- de Flori Stanescu:Eu nu sunt rebusista, dar am facut liceul in Craiova, pe vremea cind eram Balanescu... din 89 am ramas in Bucuresti... Ii salut pe toti cei care si-ar putea aminti de mine, imi este deseori dor de ei. Nu spun decit atit - nu trebuie sa uitam niciodata boala cuibarita in noi. Cred ca nimic nu poate fi mai vatamator decit raul ideologic. De 17 ani ne spasmodiem fara sa ne exorcizam cu adevarat. Singurul antidot este o memorie proaspata, care nu se lasa anesteziata. O zi buna, Flori
- de Corina B.:reconfortant articol, cu cele care cresc in orice sol si nu sint buruieni. in diferite nuante, nuanta Plesu, Benigni si, mai nou, nuanta din filmul nemtesc "Viata celorlalti" (terapeutic). azi nuanta CMU cu patratele albe si negre.
- de Flori :nu pot sa-i inteleg niciodata pe anonimi, nici macar cind sunt semianonimi. altfel , sa auzim numai de bine, eu nu mai intru (azi) aici!
- de Irael:Ma bucur sa te pot citi, CMU!
- de george geacar:aşa-mi vine să dau din aripi aş da din aripi până mi-ar veni să vomit şi dac-aş vomita aş vomita vremea lui ceauşescu două-tr ei romane aş vomita al familiei un bildungsroman şi bineînţeles romanul ratării naţionale vremea lui iliescu schiţe şi povestiri zoaie şi minciuni în urechile a optzeci şi şapte la sută dintre români jegul cu care mi s-a dus la vale viaţa şi vieţile lor vremea lui constantinescu o nuvelă cu cheaguri de sânge ca un avort vremea lui băsescu şi a lui becali farsă cu troscăneli pân baruri dân bucureşti pentru c-avem din nou ce-am avut ridicaţi dân popor aş borî epopei de căcat aş arunca din mine aş împroşca pereţii cu bălaşa cu borhoturile lui nicolaescu cu cenaclul flacăra şi folkiştii şi libertatea artistică a optzeciştilor vr eo doi din preşedinţii ăia am votat şi eu mare şmecherie că i-am votat am plâns la moartea lui dej! ne-au trimis acasă de la film că nu mai dau film dac-a murit tovarăşu prim-secretar. mă sprijineam cu mâna de gard mă pişam şi plângeam aveam doişpe ani îmi dăduseră câteva lacrimi pe bune presimţeam c-o să-mi rămână în minte ziua aia şi cum dacă nu cu lacrimi în ochi? e ca un tub prin care ochiul meu se uită şi vede ochiul meu la capul celălalt
- de claudiu:frumos tablou, mai ales ca trezeste in mine aceleasi amintiri contradictorii!!..de si am fost in tabara de munca , am vazut si multe concerte iris, mandrindu-ma ca am fost batut si dat afara din sala, dar reintrodus chiar de stafful trupei!!cred ca pretuiam mult mai mult anumite lucruri, pentru ca ele exprimau putinele clipe de traire extatica, urmate de prabusiri aparent ireversibile!!
- de cmu:si in comunism unii traiau mai bine decat altii, economic vorbind, totusi diferentele erau mult-mult-mult mai mici decat astazi. inteleg nostalgia domnului Dan Rotariu, desi nu o am. cred ca totusi multi romani traiesc decent astazi, judecand dupa numarul de masini de pe strazile craiovei, de exemplu, care nu sunt, ca pe vremuri, doar Dacia. unii or fi hoti, dar nu cred ca toti. e mai greu poate pentru profesiile tehnice, cu siguranta pentru fostul proletariat, dar era limpede ca vine o alta diviziune a muncii, in capitalism. in privinta privatizarilor, a dezafectarii unor intreprinderi, cred ca stiti mai multe decat mine. probabil ca unele nu erau eficiente si era firesc sa fie inchise. altele si mai ineficiente, au mai primit niste subventii. iar altele eficiente, au fost puse pe butuci pentru alte interese. e greu de generalizat, de aplicat o singura eticheta, un singur mecanism de gandire. ar fi bine daca am avea jurnalisti priceputi in evaluarea unor astfel de cazuri, curajosi, dezinteresati. problema e: la ziarele cui sa lucreze ei? :)
- de cmu:domnule Viorel P., nu stiu ce a devenit fata colonelului de securitate (el chiar a murit la revolutie, s-a prabusit elicoperul in care era). probabil ca a devenit cineva, era firesc ca toti acesti oameni sa isi valorifice avantajul de pornire: trai lipsit de griji, meditatori, scoli bune, burse in strainatate. cred ca in mare parte ei sunt oameni destupati la minte, dar ma intreb daca privesc condamnarea comunismului sau legea lustratiei cu aceeasi detasare ca noi, cei cu parinti 'obisnuiti'. baia tul directorului terminase informatica, isi deschisese o firma. tatal lui a intrat in PRM in '90. nu mai stiu nimic despre. nici nu simt ca fiind acuta lipsa de informatie, in cazul asta...:)
- de Dan Rotariu:Nu am nostalgii ci incerc sa evaluez corect. Nu trebuie sa ai nostalgii ca sa vorbesti de socialism pentru ca societatea in care am trait era socialista si nicidecum comunista. Poti sa nu ai nostalgii dar sa gresesti fundamental cand vorbesti ca pana in 1989 ar fi fost comunism. Comunismul e o societate configurata doar pe hartie: in comunism vor disparea banii, granitele, etc. Vedeti calea economica a Chinei, aceasi cale o aveam si noi ca perspectiva in 1990. Conducatorii nostri au ales capitalismul, de ce suntem chemati la referendumuri tembele pentru ca unii sau altii sa isi mentina dregatoriile si de fapt nu am fost intrebati ce vrem in 1990? Cum putem accepta pauperizarea, saracirea poporului si ca un sfert dintre noi sa fie extrem de saraci, aproape flamanzi? Sunt de acord cu cele afirmate, pana la ultima virgula, cu cele afirmate de Albert Einstein in eseul: De ce Socialism? aparut in "cum vad eu lumea" la editura Humanitas 1992. Domnia sa spunea la pg. 282 ca (e confirmata afirmatia sa prin ce spun altii in comentarii) "noi nu am depasit inca nicaieri ceea ce Thorstein Veblen numeste "faza pradalnica" a dezvoltarii umane. ... Cum telul real al socialismului este depasirea fazei pradalnice a dezvoltarii umane si inaintarea dincolo de ea, ... socialismul vizeaza un scop social-etic." Iata cum inaintasii nostri ne explicau de ce Socialismul e o forma de organizare superioara capitalismului, capitalism acceptat de unii intr-o Romanie de astazi in care 1 din 4 romani sufera de foame. E normal ca unii sa o duca mai bine, mult mai bine,infinit mai bine pentru ca e o tara a inegalitatilor, a batjocorei, a lipse justitiei,a furtului, a minciunii, a tradarii si angoasei. Unii ar zice ca am castigat libertatea: e o minciuna! Duceti-va si criticati-va directorul sau patronul (inainte nu pateai nimic) si o sa fiti dati afara! Reclamati-va seful si o sa fiti concediati. Faceti greva si o sa fiti tradati de liderul de sindicat care o sa se imbogateasca in timp ce saraciti! Ati castigat clar doua drepturi: la foame si saracie! Unul din 4 romani sufera si mie imi spun unii ca as fi nostalgic? Jack London, comunistul, dupa ce a avut nostalgii?
- de cmu:multumesc Ariel, Corina, Marius. cu o greutate a lui, deloc superficiala, mi s-a parut momentul plansului la moartea lui Dej. as zice ca generatia domnului George Geacar a fost mai oropsita, noi avem mai mult timp, iar cei tineri sunt mai putin 'contaminati'.
- de cmu:pentru mine, depasirea 'fazei pradalnice' in dezvoltarea umana e o utopie. inteleg dezideratul, dar nu mi se pare posibil de atins, asa cum nu mi se pare posibila disparitia raului din lume. cu sefii mai depinde si de persoana, dar in privinta liderilor sindicali lucrurile par sa stea cum spuneti. intre jack london si comunism stau gulagul, inchisorile... sa le zic socialiste? in care au pierit sau au 'locuit' milioane de oameni. asa se face binele? (intreb, ma intreb...)
- de Flori Stanescu:mi-am promis ca nu revin... ...dupa cum unor scriitori celebri ca Istrati si Orwell le-a iesit pe nas comunismul atoatebiruitor... apoi, daca citim macar cite o pagina din Soljenitzin, Paul Goma, N. Steinhardt, Adriana Georgescu, I.D. Sirbu, I. Ioanid si mai am citeva sute in bibliografia universului concentrationar... C. Titel Petrescu era socialist, Ana Pauker, Luca, Georgescu, Dej, Bodnaras, Ceausescu... Plesitza sunt niste criminali comunisti nenorociti.
- de RRomanul patRRiot:Intr-adevar frumos articol despre vremurile trecute. Unii le regreta , altii vror sa le uite. Eu nici nu le regret dar nici nu vreau sa le uit. Ce era Romania atunci? Era pur si simplu un balamuc invers in care oamenii lucizi erau considerati nebuni. Pe unii ca Rotariu ii interesa serviciul primit de la guvern care pentru mine insemna o deportare intr-o cazarma comunista unde prezenta era strict obligatorie chiar si in zilele de Pasti si Craciun. Acum depinde ce era mai important pentru fiecare? Ratia de piine si de carne, apartamentul primit de moaca de cei cu pile, serviciu cu fortza unde nu produceai mare lucru si un salariu cu care nu aveai ce cumpara sau LIBERTATEA si dorinta de afirmare profesionala bazata pe competenta? La vremea respectiva eu imi doream doar un singur lucru si anume un pasaport care era ca un bilet de externare din balamucul mioritic. In 89 usile spitalului s-au deschis si am avut citeva luni de euforie din care m-am trezit cind am realizat ca nebunii veritabili din jurul tau sint tot asa de periculosi ca si gardienii care tinusera usile blocate. Iar ce a urmat in 17 ani a confirmat asta. Va intrebati ce au ajuns securistii si fii lor. Pai pur si simplu au acaparat tara in loc sa ajunga la pirnaie. Iar unii dintre ei detin acest ziar unde noi vorbim despre funie in casa spinzuratului.
- de Dan Rotariu:Dupa numarul de comunisti omorati in inchisorile "democrate" dintre cele 2 razboaie se poate spune ca cei care au semanat intre cele 2 razboaie au cules dupa razboi. Era firsc ca oprimatorii sa fie oprimati ca sa guste la randu-le din binefacerile interzicerii exprimarii politice. Dar, gata cu amintirile sau istoria, acum suntem la 17 ani distanta de socialismul care a fost sub dicatura, niciodata nu ne vom reintoarce in 1989 ci pe o spirala a timpului. Oricum faza pradalnica trebuieste sa o depasim pentru ca multe provocari apar in fata omenirii. Si apoi asa cum rezulta din doua postari de mai sus liberatea e atat de relativa ... "Utopia" depasirii fazei pradalnice a fost realizata prin socialism, deci o data aplicat intr-un sistem trece din sfera utopica in sfera realului. A functionat pana au venit din nou pradatorii. Unde este utopia, ce a fost nerealizabil? Am trait toti un vis? DEX spune: utopíe s. f. 1. nume dat teoriilor fanteziste, irealizabile, care preconizeazã creara unei alte ordini sociale, fãrã a þine seama de condiþiile concret–istorice date ºi de legile obiective ale dezvoltãrii societãþii. De fapt in 1989 ne-am ridicat contra dictaturii pe care multi, dupa cum observ, il confunda cu sistemul economic socialist pe care ei il definesc, pentru a creste confuzia, ca fiind comunist. Socialismul e un sistem economic iar dictatura nu trebuie confundata cau sistemul economic. Toate statele au avut dictaturi inclusiv SUA, inca de la formare, cand au ucis, oprimat triburile bastinase. In SUA sunt si acum gulaguri, de ex, denumite rezervatii. Oricum, din orice perioada, indiferent de sistem trebuie sa ne amintim atat cele bune cat si cele rele. atunci cand cele bune vor fi deasemenea spuse la paritate cu cele rele interventia mea aici o sa devina inutile, dar atunci cand unii scriu doar despre cat de rau o duceau uitand si cat de bine o duceau, in acelasi timp, eu cred ca e un semn de uitare ca sa nu ma gandesc ca ...
- de george geacar:in mintea d/lui de mai sus sunt confuzii grave. economia socialista bazata pe proprietate de stat si planificare a esuat peste tot, inclusiv in China, care a renuntat si a trecut la un sistem mixt de stat/privat si la economia de piata bazata pe cerere/oferta. doar cuba si coreea de nord mai practica economia de stat planificata, se stie cu ce rezultate. SUA nu au cunoscut dictatura, sistem bazat pe impunerea vointei unui om asupra unui popor. cam toti simpatizantii dictaturilor de azi sunt nostaqlgici ai dictaturii comuniste, ma indoiesc ca ar dori un partid unic liberal, sa zicem. sutele de mii de romani morti in puscariile comuniste nu aveau decat vina ca nu le placea comunismul, nu erau ei vinovati de faptul ca in interbelic au fost arestati comunisti romani internationalisti care considerau Romania mare, unita,un stat imperialist, cuceritor al Basarabiei de la rusi etc. si care militau pt dezmembrarea Romaniei, motiv pt care PCR a fost scos in afara legii.
- de RRomanul patRRiot:Tovarashul Rotariu, SUA nu au avut niciodata o dictatura! Lui George Washington i s-a propus sa fie monarhul Americii iar a replicat: cam ceva in genul acesta: "nu putem inlocui un tiran cu alt tiran". Si uite asa a aparut sistemul prezidential cu doua mandate. Uita-te la parlamentarii mioritici cum trag du dintii de un mandat pentru care nu au nici o responsabilitate. Pe Ceasca numai glontzul l-a demisionat. Iar sistemul pe care domnia ta il propovaduiesti , acel socialism luminat este pur si simplu o utopie care in practica genereaza monstri. In plus sistemul economic marxist este falimentar; de aceea socialismul a pierdut pariul cu capitalismul. Partial iti dau dreptate in ceea ce priveste perioada interbelica. Romania a avut si atunci ca si acum o asa zisa democratie primitiva in care unii erau mai egali decit altii. Asa zisii democrati au lichidat comunisti si legionari fara nici o judecata; iar coruptia era tot asa de mare ca si acum. Liderii partidelor de atunci erau tot asa de ticalosi ca si cei prezenti desi dupa revolutie unii au fost portretizati ca niste eroi.
- de Dan Rotariu:Pe site-ul PCChinez rezulta clar ca astazi China este in prima etapa a socialismului, iar zonele restranse cu economia de piata din China genereaza doar 7,8% din PIB. In acelasi timp nici o fabrica de stat nu a fost privatizata deci locurile de munca nu s-au pierdut, nici un sector strategic nu a fost cedat. Washington o fi protejat drepturile indienilor, macelarirea lor a fost interzisa? A abolit sclavagismul? Nu! Si atunci despre ce democratie vorbim?! Ca au abolit monarhia?! E adevarat ca organizarea sociala republicana e superioara celei monarhice dar forme democratice pot exista atat in monarhie cat si in republica. Nu poate fi falimentar sistemul socialist economic deoarece ... pusesem 5 miliarde deoparte din martie 1989 pana in decembrie 1989, in acelasi timp in care locurile de munca erau create pentru toti si locuintele se dadeau tuturor care munceau. Fara pile primeau locuinte, ci era un drept, ca unii cu pile le obtineau mai repede ... e altceva. Deci nu a cazut socialismul dpdv economic ci politic, nu a stiut sa isi faca imagine, sa dea circ si paine fara cartela, sa faca 2 partide care chipurile sa se bata dar daca castiga sa nu schimbe sistemul (precum Partidul Democarat si Republican de peste ocean), nu a stiut sa diversifice productia, nu a stiut sa creeze mecanisme pentru ca cei care conduceau sa fie realmente controlati de organizatiile de la baza partidului, adica de fapt poporul. Dar meciul se joaca, chiar daca din liga a II-a :) si exista o oarecare dinamica. Chiar discursul din aceasta campanie axat pe condamnarea oligarhilor (mosierii, burghezii si chiaburii de alaltaieri) arata ca materialul pentru balansarea electoratului spre socialsim este destul de copt. E o oarecare dinamica sociala ce nu poate fi neglijata dar evolutiva cu trend crescator. Ce doreste poporul ar tebui sa fie intrebarea la care sa isi raspunda guvernantii. EGALITATATE, FRATERNITATE, FRATERNITATE!
- de george geacar:falimentul economic socialist ar fi fost vizibil pt oricine / adica si pt propagandisti / daca pe timpul lui ceausescu ar fi fost granite libere. din toate punctele de vedere, inclusiv sau mai ales economic. in conditii de piata libera s/ar fi vazut cat de vandabile erau produsele economiei socialiste. pt cine nu stie, produsele industriei comuniste romanesti erau exportate in tarile CAER (comuniste), in lumea a treia, in cateva tari arabe si unor tari care le foloseau ca materie prima (metal, lemn). Disparand CAER, a disparut si industria comunista romaneasca.
- de george geacar:in interbelic, legionarii au fost judecati pt crimele lor, iar comunistii pt internationalismul lor antiromanesc. cred ca pe buna dreptate, amandoua orientarile fiind la fel de criminale.
- de Dan Rotariu:Disparand CAER nu a diparut piata reprezentata de populatia tarilor respective. Nimeni si nimic nu a impiedicat pe ministrii nostri sa incheie acorduri bilaterale pentru a mentine economiile complementare ale tarilor noastre in perfecta stare de functionare. Da e adevarat vindeam bine din SUA pana in Iran, construiam bine pe bani adevarati pe toate continentele. din pacate astazi am ajuns sa cersim lucrari in Irak pe la ambasada SUA. Stiti care e sistemul azi? Firma care doreste sa lucreze in Irak trebuie sa depuna un memoriu ca sa fie aprobat de autoritatile SUA. Curata libertate. Sa VA mai spun ca se obtin lucrari doar in subantrepriza iar antrepenorul principal ia grosul cascavalului? Poate unii dintre noi s-au obisnuit cu slugarnicia, eu nu ma voi obisnui niciodata sa fiu sluga indiferent cati dintre co-nationali ma vor injura fara sa inteleaga nici ei de ce ma injura. Da, si SUA exporta in toata lumea si nu vad nici o rusine in asta. Deci nicicum nu poate fi vorba de falimentul economiei socialsite atat timp cat pana in 1992 am trait fara sa mai muncim, cu cresteri de salarii si productie apropiata de zero. Si acum unii se infrupta din propritatea socialista deci inca nu s-a epuizat desi e devalizata de 17 ani. Ma avd nevoit sa folosesc DEX-ul pentru a va explica ce cuvinte se folosesc: falimént s. n. stare de insolvabilitate a unui comerciant sau bancher, a unei întreprinderi etc., recunoscutã ºi declaratã de o instanþã judecãtoreascã; bancrutã. Deci in 1989 salariile se plateau , statul detinea 2,5 miliarde in tara in conturile BRCE si urmau sa mai fie incasate 2,5 miliarde din operatiuni de export sau servicii prestate in strainatate, locurile de munca se creau in acelasi ritm cu cresterea populatiei, locuintele se construiau cu un ritm mediu anual de 3 mii apartamente in fiecare judet pe an. Unde era falimentul, unde era lipsa de lichiditati cand lipseau datoriile externe, cand aveai bani la ciorap si in acelasi timp constuiai o tara. As putea sa dau structura exporturilor sa vedeti ca lemn brut nu se exporta in 1989, dar ... ce rost are? Daca vreau sa evaluez corect o etapa economica a tarii o sa primesc invective si nicidecum sustineri in zona in care am dreptate si respectiv contraziceri decente pe zona pe care eventual nu as avea dreptate.
- de Valeria:Nu stiu daca are vreo legatura, dar doresc sa aduc aminte ca Platon in Statul (sau Republica, asa cum a mai fost tradusa), mentioneaza 5 stari ale societatii: -tirania -democ ratia (guvernarea celor multi) -oligarhia (guvernarea celor cu putere) -timocratia (guvernarea celor cu merit/ valoare) -aristocra tia (guvernarea celor intelepti) Se pare ca nu tot ce este vechi, este si perimat! Pentru CMU: Ma bucur pentru tine! Activ, activ... Felicitari de la asa cunoscuta D-na Vali
- de cmu:o combinatie de timocratie si aristocratie credeti ca ar avea rezultate practice mai bune decat aceea de democratie si oligarhie? :) multumesc pentru mesaj si salutari de sub nuc! :)
- de george geacar:bineinteles ca e vorba de falimentul industriei comuniste romanesti, pt ca ea exporta numai pe baza unor acorduri politice. in tari libere, cum au devenit fostele tari din blocul comunist, nu mai pot fi constransi oamenii sa cumpere ceva. ministrii n/au decat sa faca acorduri peste acorduri, cetatenii vor cumpara ce vor dori ei, anume produse de calitate facute de fabrici cu traditie, cu firma. oamenii f. saraci vor cumpara produse chinezesti de 19 000 lei sau de 38 000 lei adica productia miraculoasei industrii chinezesti.
- de corneliu florea :Multumesc Domnule Cornel Mihai Ungureanu, articolul DVS a ajuns la mine in preeria canadiana. A rascolit vechi amintiri si da nastere la noi comentarii , pe care internautii l-au facut liber si variat. Felicitarii, toti au puncte de vedere pertinente. Mi-a facut placere..... Cind DVS, absolvaeati liceul , eu deja luasem parte activa, sociala la 3 si jumatate cincinale socialiste in Romania si "construiam" primul cincinal capitalist in Canada si de atunci tot platesc taxe si impozite guvernului canadian .... as putea face comparatii pertinente , dar ma pregatesc de vizionarea serialului TIGANIADA POLITICA DIN ROMANIA, episodul BASESCU S-A INTORS. Un episod foarte scump, a costat cel putin 20 de milioane de euro pe contribuabilii romani !!!
- de Marius Dobrin:Nu stiu cum dar din 89 incoace discutiile de genul acesta ne pliaza repede pe doua segmente imposibil de apropiat. Foarte usor acoperim istoria umanitatii si geopolitica. Se pare ca suntem greu de adus la masa negocierilor. Cat cedeaza unul, cat altul... doar nu avem niciunul un adevar absolut. Poate ca daca am accepta idee aca totusi comunimsul a fost un regim criminal din definitie si nu doar dintr-o aplicare gresita poate ne-ar ramane timp sa deslusim ce a fost bine si ce a fostrau in anii dinainte de 89. Apropo de industrie... Da, din pacte multe dintre fabricile acelea au fost abandonate.Da, din pacate industria noastra, buna, rea, in loc sa fie revitalizata a fost minimizata si s-a deschis poarta unor importuri. Poate asa sunt cerintele, nici China nu este campioana in virtutea sistemului politic ci din cauza presiunii economice. Dar nu vreau s acad si eu in pacatul geopoliticii. Vreau doar sa spun ca erori s-au facut si inainte de 89 (oho, cate sunt de povestit despre activistii de partid care manipulau aiurea intreaga economie) dar si acum cand aparatorii industriei romanesti au exagerat in nationalism pagubos iar ceilalti in exegarata discreditare. Discutia aceasta nu trebuie sa fie cu urme de repros. Ci stimulativa pt viitor.Si mai ales sa nu credem ca noi suntem cei buni inconjurati de o mare de lichele. Cum necum, tara asta s-a dezvoltat din 89 pana azi asa cum a mai facut-o in anii 60-70, in anii 30-40, in anii Belle Epoque cand sub Carol I s-a cladit Romania moderna. Cred ca trebuie sa evitam extremele, nici prea fericiti, nici prea nefericiti..:) Sunt em si noi in randul lumii...
- de cmu:cele 20 de milioane de euro poate ca se vor deconta la viitoarele alegeri... :) poate a insemnat intotdeauna si 'poate nu'. ati votat? au fost sectii in 'preeria canadiana'?
