În comentariul de săptămâna trecută („Olguța Vasilescu, test de integritate pentru PSD“ – 11 aprilie 2016), spuneam că finalul acestei luni s-ar putea să ne aducă o surpriză electorală de proporții. PNL, care cerea alegeri în două tururi, reușise să atace în instanță hotărârea prin care guvernul a stabilit alegeri într-un singur tur, pe data de 5 iunie. Într-un timp relativ scurt, cazul putea ajunge la Curtea Constituțională a României (CCR), al cărei șef, Augustin Zegrean, se pronunțase deja asupra problemei, fiind de acord cu alegerile în două tururi. Cazul a fost judecat luni, 11 aprilie. Prin soluția pronunțată vineri, 15 aprilie, CAB a respins solicitarea PNL, încheind practic dezbaterea asupra temei.
Bomba a explodat însă sâmbătă, 16 aprilie. Jurnalistul Liviu Avram, înscris ca independent în cursa pentru Primăria Capitalei, a anunțat în exclusivitate că alegerile într-un singur tur vor ajunge totuși pe masa CCR. El a explicat, într-un articol din presa centrală, cum a reușit să detoneze bomba electorală care ar putea schimba istoria alegerilor locale din 2016. L. Avram a făcut pe cont propriu un demers civico-jurnalistic pentru ca CCR să se exprime asupra unei probleme de maxim interes public. Pe 13 aprilie, s-a înscris ca independent în cursă, aducând doar trei semnături de susținere. Pe 15 aprilie, Biroul Electoral Municipal (BEM) București i-a respins candidatura pe motiv că, potrivit actualei legi electorale (L.115/2015), are nevoie de susținere de la cel puțin 1% din populația cu drept de vot (art. 50, alin. 2). În cazul Bucureștiului, este nevoie de cel puțin 18.000 de semnături. Jurnalistul a atacat decizia BEM la Tribunalul Municipiului București (TMB), arătând că cerința de 1% este neconstituțională. El a făcut o analogie cu o altă hotărâre a CCR, care a stabilit că obligația legală de a constitui un partid cu cel puțin 25.000 de semnături este „o ingerință excesivă asupra dreptului de asociere”. Parlamentul a legiferat în acord cu decizia CCR și a modificat legea electorală, permițând înființarea unui partid cu doar trei membri. Prin analogie, L. Avram a arătat că cerința de 1% din actuala lege (art. 50, alin. 2) este o ingerință excesivă asupra dreptului de a fi ales. Foarte important, el a solicitat extinderea controlului de neconstituționalitate și asupra art. 101, alin. (2) din aceeași lege, care spune că „este declarat primar candidatul care a întrunit cel mai mare număr de voturi valabil exprimate“. Cu alte cuvinte, vorbim de o majoritate relativă și nu de una absolută (50%+1), așa cum prevedea legea până în 2012. L. Avram a argumentat că prin cele două reglementări parlamentul a impus o exigență excesivă de reprezentativitate când a reglementat intrarea în competiția electorală a candidaților independenți, dar a coborât sub standardul constituțional condiția de reprezentativitate atunci când a reglementat rezultatul competiției electorale. Cu alte cuvinte, ai nevoie de semnături de la 1% din alegători pentru a intra în competiție, dar pentru a fi ales nu ai standard de reprezentativitate (50% + 1). Prin analogie cu legea înființării partidelor, fie elimini pragul de 1%, considerat excesiv pentru un candidat independent, fie impui un prag de reprezentativitate în ce privește rezultatul alegerilor (50%+1). Altfel, legea favorizează partidele aflate la putere, care au cei mai mulți primari în funcție și care au mai multe șanse în fața celorlalți competitori.
În opinia mea, nu poți elimina pragul de 1% pentru că am putea avea mii de candidați la funcția de primar, riscând să blocăm alegerile. În consecință, se va putea reveni la condiția de majoritate absolută și, evident, la turul doi, dacă nu vom avea nici un candidat care să obțină 50%+1 din voturi din primul tur. Ziaristul L. Avram a dat lovitura, arătând că un demers civic și jurnalistic poate schimba paradigma spre care se duceau alegerile locale din 5 iunie. Efectele pot fi cruciale, se știe că localele sunt repetiția pentru parlamentarele din toamnă, care vor stabili cine conduce România în următorii patru ani.
Resetarea procesului electoral va bulversa strategiile partidelor, construite pentru alegeri într-un singur tur. În cele ce urmează, voi analiza impactul unei eventuale modificări a legii electorale asupra alegerilor din Craiova. Pentru acest lucru, am avut la dispoziție rezultatele alegerilor în perioada 2004 – 2012. În 2004, am avut alegeri în două tururi de scrutin (6 iunie – 20 iunie). În primul tur, pe primul loc s-a clasat Antonie Solomon (PSD) – 48,8%, urmat de Marian Jean Marinescu (PD) – 16,6% și Vasile Bulucea (Forța Democrată) – 6%. A. Solomon a câștigat alegerile în turul doi (51,6%), contracandidatul MJM obținând 48,4%. În turul doi, diferența între AS și MJM a scăzut de la 32,2% la 3,2%. Candidatul care a venit din urmă a recuperat aproape 30%, diferența dintre cei doi fiind de zece ori mai mică!
Alegerile de la vremea respectivă s-au jucat înainte de campanie în interiorul PSD. Partidul l-a preferat pe AS în dauna lui Vasile Bulucea, primarul în funcție. Bulucea s-a dus la Forța Democrată (FD) a lui Petre Roman, fiind susținut de Dinel Staicu, pe atunci patron al clubului de fotbal FC Universitatea Craiova. Sunt mulți cei care cred că o largă coaliție anti-PSD l-ar fi putut bate pe AS în acele alegeri.
Și alegerile locale din 2008 erau programate în două tururi (1 iunie – 15 iunie). Migrat la PDL, A. Solomon a câștigat din primul tur (50,07%), fiind urmat de Gheorghe Nedelescu (PSD) – 31,7% și de Ionel Groza (PNL) – 6,67%. În 2008, PDL era pe val, Traian Băsescu urma să câștige un an mai târziu al doilea mandat la Cotroceni, după celebra noapte în care Mircea Geoană s-a visat președinte al României. Cu toate că Geoană, susținut de USL (PSD – PNL), a pierdut alegerile, ascensiunea alianței social-liberale s-a concretizat în 2012.
Pe fondul crizei financiare mondiale care a afectat și România și al măsurilor economice nepopulare, tăvălugul USL a măturat totul în cale.
Cu o cotă de aproape 70%, USL domnea peste România. Să revedem puțin contextul în care au avut loc alegerile locale din 2012. În aprilie, guvernul condus de Mihai Răzvan Ungureanu (MRU) a picat prin moțiune de cenzură, iar în prag de alegeri locale la Palatul Victoria a venit Victor Ponta (PSD). UNPR-ul lui Gabriel Oprea care susținea guvernul MRU a baletat dreapta-stânga, înscăunând prin vot executivul USL.
Este important de precizat, pentru că la alegerile locale din 10 iunie 2012 candidații favoriți erau Antonie Solomon (UNPR) și Lia Olguța Vasilescu (USL). A. Solomon venea cu imaginea pătată, fiind reținut și încarcerat (martie – septembrie 2010) pentru luare de mită, avea în spate un partid (UNPR) cu organizare slabă, fără multă susținere, al cărui șef (Gabriel Oprea) era aliatul USL. În plus, Solomon era perceput ca venind din partea PDL, partid care pierduse puterea. Participarea la vot a fost de doar 42,2% (118.438 voturi). Lia Olguța Vasilescu (LOV) a ajuns primar obținând doar 45,6% (57.383 voturi), beneficiind de primele alegeri organizate într-un singur tur. Pe locurile următoare s-au clasat A. Solomon – 40,89% (51.448 voturi), Marinică Dincă (PDL) – 7,77% și Ionel Pană (PPDD). Diferența cu care LOV a câștigat a fost mai mică de 6.000 de voturi. Ce s-ar fi putut întâmpla dacă exista turul doi? Ca și în 2004, prima luptă s-a dat în interiorul partidului aflat pe val, LOV fiind preferată în fața lui Pavel Badea, actualul candidat al PNL. LOV a avut și sprijinul suporterilor FC Universitatea Craiova, patronată de această dată de Adrian Mititelu.
Să vedem acum care sunt premisele pentru alegerile din 5 iunie 2016. Cu mai puțin de trei săptămâni înainte de startul campaniei electorale, nu știm dacă avem un tur sau două. Primarul în funcție (LOV) este anchetat de DNA pentru fapte de corupție. Conform codului de integritate al PSD (art. 1, lit. a), urmăriții penal pentru luare de mită nu mai pot fi sprijiniți de partid. Teoretic. Practic, șeful PSD, Liviu Dragnea, a declarat public că o sprijină pe LOV. De ce ar respecta PSD codul, din moment ce însuși Dragnea are sabia justiției deasupra capului? Vineri (22 aprilie), Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) va spune dacă Dragnea, inculpat în dosarul „Referendumul“ din 2012, va scăpa sau va merge la închisoare pentru trei-cinci ani, așa cum cer procurorii DNA. Candidatura LOV, votată în Biroul Permanent Național (BPN) din 17 februarie, nu a mai fost pusă în discuție după ancheta DNA la inițiativa lui LD, deși în partid se pusese problema.
PSD este în degringoladă, LOV ar putea îngropa filiala Dolj, mai ales că nici în județ partidul nu stă bine, după ce primarii au căzut pe capete în malaxorul justiției. Această săptămână este ultima șansă a PSD de a schimba candidatul, pentru care are nevoie de cel puțin 2.600 de semnături. Avem câteva indicii care ne vorbesc despre culisele susținerii LOV. HG nr. 51/2006 privind calendarul alegerilor a intrat în vigoare pe 22 martie. LOV a declarat, într-un interviu de acum câteva zile, că PSD s-a apucat „foarte târziu de strângerea de semnături“ pentru candidatura sa. Oare de ce? Să vedem ce se întâmpla în culise, în această perioadă. Pe masa DNA se afla dosarul LOV, din care avem următoarele date: 6 ianuarie 2016 – începere urmărire penală in rem pentru luare de mită; 10 februarie 2016 – urmărire penală in rem pentru spălare de bani; 1 și 15 martie – extindere urmărire penală in rem pentru luare de mită; 25 martie – urmărire penală LOV pentru luare de mită, foloase necuvenite și spălare de bani; 30 martie – audiere LOV la DNA București și reținere 24 de ore; 31 martie – arest la domiciliu la TMB; 6 aprilie – cercetare în stare de libertate la Curtea de Apel București (CAB). Cel mai probabil, în partid se știa de ancheta DNA, care a explodat public abia pe 30 martie.
Contracandidații LOV creditați cu procente semnificative sunt Pavel Badea (PNL), Dan Cherciu – Alianța „Pentru Craiova“ (M10 – PNȚCD), Horațiu Buzatu – Mișcarea Liberală și Mircea Năstase – ALDE. În condițiile unui singur tur, se punea problema unei mari alianțe anti-PSD. Toți cei menționați au purtat unele discuții, din care nu a reieșit nimic. Alegerile în două tururi ar putea repune Alianța pe tapet, mai ales că fiecare ar avea la masa negocierilor nu sondaje de opinie, ci rezultatul concret al primului tur. În condițiile date, o eventuală Alianță ar putea bate PSD în al doilea tur. Profit de faptul că majoritatea celor menționați participă la ultima dezbatere cetățenească „Craiova Caută Primar“, organizată astăzi de Alege TV, și îi voi întreba pe cine ar susține în turul doi într-un scenariu PSD – PNL/Alții. Ce vor răspunde participanții, veți putea urmări la Alege TV mâine, începând cu ora 18.30.
