Falimentul personal, o utopie legislativă

Deși legea insolvenței personale și a falimentului persoanelor fizice a fost publicată în urmă cu cinci luni în Monitorul Oficial, nici până la această dată nu s-au creat condițiile pentru a se aplica din decembrie. Iată cine poate să intre în insolvență personală și ce categorii de persoane sunt discriminate de actul normativ respectiv.

Legea nr. 151/2015 privind insolvența persoanelor fizice este foarte departe de a fi aplicată din a doua jumătate a lunii decembrie, când va intra efectiv în vigoare. Actul normativ a fost publicat în luna iunie în Monitorul Oficial, iar autoritățile au șase luni la dispoziție să înființeze o comisie națională mixtă și comisii teritoriale de insolvență, în fiecare județ, formate din reprezentanţi ai Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC), Ministerului Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale, precum şi un reprezentant al Ministerului Finanţelor Publice. Până la această dată, nu au fost adoptate normele metodologice ale legii, nu s-au înființat comisiile, nu au fost bugetate sumele pentru funcționarea acelor comisii în 2016, iar multe dintre exprimările din lege sunt ambigue, limitative și discriminatorii, a precizat președintele filialei doljene a Uniunii Naționale a Practicienilor în Insolvență din România (UNPIR), avocat Carmen Popa.

Legea insolvenței personale a apărut ca urmare a necesității persoanelor fizice aflate în imposibilitatea de a-și achita creditele bancare contractate. „Legea încă nu poate fi pusă în aplicare (…) Această lege corespunde unei nevoi reale din societate și a fost așteptată de mulți oameni. Aplicarea legii va fi limitată, din cauză că o parte dintre condițiile legale pentru ca o persoană să poată beneficia a aplicarea acestei legi sunt atât de restrictive încât îngustează foarte mult plaja de aplicare“, a precizat președintele UNPIR, Filiala Dolj, în cadrul emisiunii „Economia Sudului“, de la Alege TV.

Când poate intra o persoană în insolvență personală

O persoană fizică poate să intre în insolvență personală dacă are datorii al căror termen de plată a fost depășit de 90 de zile și care, însumate, depășesc 15 salarii minime pe economie (de 15.750 de lei, actualmente).
„Sunt trei condiții în care persoanele fizice pot intra în procedură de insolvență. Una este aceea ca persoanele fizice să aibă datorii care decurg din contractele lor de consumatori, adică aceia care au datorii din contracte de credit, din contracte de leasing sau din contractele cu furnizorii de utilități, deci și datoriile la întreținere. Dacă este vorba de datorii către impozitele pe proprietate și impozitele pe venit, atunci și acestea pot fi cuprinse în calcul pentru insolvența personală. A doua condiție este ca aceste datorii să aibă un cuantum de 15 ori mai mari decât salariul minim pe economie. A treia condiție sună cam așa: să nu își poată reveni din punct de vedere financiar în decursul a 12 luni de la data la care depun ei cererea de insolvență“, a spus președintele UNPIR, filiala Dolj.
Cum ar trebui să procedeze o persoană fizică aflată în situațiile de mai sus. Potrivit legii, debitorul aflat în stare de insolvență, în sensul articolului 3, punctul 12, poate depune la comisia de insolvență o cerere de deschidere a procedurii insolvenței pe bază de plan de rambursare a datoriilor. Dar acea cerere (formular) trebuie furnizată de comisia centrală de insolvență, care nu s-a înființat până acum.
„La acest formular se atașează o mulțime de documente, referitoare la proprietate, la venituri, la membrii familiei, cazier fiscal, cazier judiciar etc.“, a precizat avocat Carmen Popa. Aceste documente s-ar depune la comisia teritorială de insolvență. Asemenea persoane pot să își ceară prin insolvență eșalonarea datoriilor pe o perioadă de cinci ani, plus încă 12 luni, în anumite cazuri.
Dacă acea persoană fizică vrea să intre în faliment direct, atunci cererea se adresează Tribunalului și nu acelei comisii care ar urma să funcționeze pe lângă organele teritoriale ale ANPC.

Cine nu poate intra în insolvență personală

Legea nr. 151/2015 prevede o serie de excluderi, în sensul că foarte multe categorii de persoane nu pot intra în insolvență personală. Potrivit articolului 4 din actul normativ, nu pot intra în insolvență persoanele care au mai avut astfel de programe de eșalonare a datoriilor în ultimii cinci ani înainte de depunerea noii cereri de insolvență. Persoanele care au mai avut o procedură de insolvență personală în ultimii cinci ani, pe bază de plan de reeșalonare, eșuat din cauza debitorului.
Dacă cineva a dorit să intre în insolvență cu intenție și a contractat în ultimele șase luni datorii cu peste 25% mai mari decât valoarea totală a obligațiilor deja înregistrate. Nici aceia care au fost condamnați pentru diverse fapte penale, inclusiv evaziunea fiscală, nu pot intra în procedură de insolvență personală.
De asemenea, persoanele apte de muncă, dar care nu au depus „diligențe rezonabile“ pentru căutarea unui loc de muncă sau au refuzat un loc de muncă nu pot intra în procedură de insolvență. Problema este că legea nu detaliază cum află comisia de insolvență că omul respectiv a refuzat un loc de muncă.

Discriminare și neconstituționalitate?

O persoană care și-a dat demisia în ultimele șase luni înainte de depunerea cererii de intrare în insolvență nu poate fi protejată de efectele Legii 151. Nu se poate proteja de insolvența personală nici o persoană care a fost concediată de la locul de muncă în ultimii doi ani, din motive ce îi sunt imputabile.
„Unele dintre aceste prevederi sunt, pur și simplu, neconstituționale, ca, de exemplu, faptul că nu poate cere reeșalonarea datoriilor celui care a fost concediat din motive imputabile lui, în ultimii doi ani. Dar poate persoana respectivă a fost concediată abuziv și nu a avut bani să își ia un avocat. Asta nu înseamnă că nu trebuie să beneficieze de posibilitatea de a-și reeșalona datoriile, mai ales când este șomer. Este o discriminare între categorii de persoane aflate în aceeași situație, care nu are nici un fel de justificare din punct de vedere constituțional“, a spus Carmen Popa, președintele UNPIR, filiala Dolj. Aceasta a amintit că, în cursul unui proces, persoana afectată de această prevedere legislativă poate cere excepție de neconstituționalitate.
Pe perioada insolvenței prin plan de reeșalonare a datoriilor, persoanele fizice se pun de adăpostul creditorilor, care nu pot trece la forme de executare silită, atâta timp cât persoana respectivă își respectă planul de eșalonare, cu ratele lunare stabilite de comun acord, în timpul procedurii insolvenței. Legea insolvenței personale nu se aplică persoanelor fizice autorizate (PFA).

Emisiunea „Economia Sudului“ poate fi urmărită pe internet, fie pe site-ul Gazetei de Sud, www.gds.ro, fie pe site-ul televiziunii, www.alege.tv.