Bilciul de la Corabia era, pina nu de mult, o ocazie de intilnire a celor mai vestiti mesteri populari. Lipsa banilor a facut ca rindurile acestora sa se subtieze, iar marfa sa fie valorificata dupa regula trocului. Oamenii isi cumpara ulcelele la schimb cu produse agricole – un ghiveci de flori pentru patru plinuri cu boabe de porumb, patru strachini pentru o galeata de griu. Usor, usor, locul obiectelor faurite manual de mesteri, care au invatat arta din tata in fiu, este luat de produse fabricate din materiale care au inlocuit lemnul si lutul, pentru ca sint mai ieftine si mai durabile. Daca in anii trecuti bilciul tinea aproape o saptamina, acum comerciantii au fost goniti de ploaie si de faptul ca lumea nu a avut bani sa le cumpere marfa, chiar daca au lasat din pret cit de mult au putut.
Orasul Corabia, din judetul Olt, este, in fiecare an, pe 14 octombrie, gazda bilciului prilejuit de sarbatoarea Sfintei Paraschiva. Sarbatoarea aduna mesteri populari din toate colturile Olteniei, care incep sa vina cu patru, cinci zile inainte de sarbatoare, dar si cumparatori sau numai curiosi din toate comunele invecinate sau chiar din Caracal. Principala atractie a bilciului o reprezinta creatiile mesterilor olari din Vadastra, si nu numai, ale caror lucrari sint cunoscute chiar si peste hotare si al caror mestesug are radacini in istoria milenara a acestor locuri. Si cum un bilci nu trebuie sa se dezminta, nici de data aceasta nu au lipsit celebrele tiribombe, alvita si jucariile sau gornitele, dupa cum nu au lipsit micii si berea, dar nici vinzatorii de haine turcesti si chinezesti.
Vase de lut vindute pe griu si porumb
Vremea nefavorabila de anul acesta a facut ca bilciul sa nu aiba succesul din alti ani si a grabit plecarea comerciantilor dupa doar doua zile. Totusi cei care au ramas ceva mai mult au fost mesterii populari care au asteptat sosirea cumparatorilor pina in ultimul moment. „Sint olar de 20 de ani, am acasa un atelier si un cuptor si lucrez cot la cot cu sotia mea. Imi este foarte draga aceasta meserie, dar, din pacate, nu mai renteaza. Toate sint scumpe, si lemnele, si vopselele. Umblu cu oalele prin toata tara, dar nu imi scot banii pentru ca nici lumea nu are bani. Acum le dau pe griu si pe porumb. Banii pe care ii cistig dupa ce vind produsele nu imi ajung nici pentru motorina. Poate daca griul s-ar vinde cu un pret mai bun, mi-ar conveni“, a spus Mircea Murgasanu, mester olar din Bals. Alt mester, Constantin Murgasanu, tot din Bals, spune ca si el a vindut tot pe griu si pe porumb si ca lui i-a mers ceva mai bine. „Am dat patru strachini pe o galeata de griu. Ce sa fac daca nu are lumea bani? Incerc sa ma descurc cumva“, a afirmat mesterul.
4.000 de lei o lingura de lemn
Pe linga mesterii olari, au venit si cei care prelucreaza lemnul si care fac din acesta adevarate opere de arta carora putini le mai recunosc valoarea, acum in lumea maselor plastice. „Lingurile sint facute de copii, dar lor le este rusine sa vina sa le vinda asa ca vin eu. Trebuie sa fac si eu ceva ca am numai sase sute de mii pensie. Am stat doua zile in ploaie, nu am vindut mare lucru. Dau lingura cu 4.000 de lei sau cu trei, depinde de om. Aia care nu au bani vor sa ia ieftin, dar si cei care au se uita la o mie de lei. Pentru cita munca e ca sa faci o lingura, asta este un pret foarte mic“, a spus Eugenia Lazar, din Argetoaia, care la cei 74 de ani inca se mai incumeta sa plece de acasa, pentru a face ceea ce a invatat de la inaintasi.
Alti doi rudari lingurari, Mariana Brotac si Minel Brinzan, din Teasc, isi asteptau clientii care intirziau sa apara goniti de frig si de norii negri. „Nu a mers deloc bine anul acesta la Corabia. Cred ca nu mai are lumea bani sa cumpere. Am vindut mai bine la bilciurile din Calafat, Rosiori si Alexandria. Lingurile le lucram acasa. Le dam cu patru, cinci mii, dupa om, dar nu prea ne scoatem banii ca trebuie sa cumparam si lemnul“, au spus cei doi. Chiar daca meseria acestor oameni nu este prea profitabila, mesterii sint hotariti sa continue si sa se intoarca si la anul pentru ca, la urma urmei, le este draga si nu vor sa faca altceva.
Politistii, la bilci
Pentru a evita furturile, politistii din Corabia au fost prezenti in bilci cu toate efectivele. „Am stat tot timpul prin bilci pentru ca, unde se stringe multa lume, apar si hotii de buzunare. De exemplu, olarii. De cind am venit noi aici, au inceput sa-si vinda si ei oalele. Se strinsesera tiganusii pe ei si le goneau toti clientii. O sa stam pina pleaca ultimul comerciant ca sa nu se intimple ceva“, a spus agentul-sef Augustin Rusu.
