Cadre didactice lipsite de interes pentru formarea profesională, biblioteci cu fonduri de carte care nu răspund la cerințele programelor educaționale, material didactic uzat, unități de învățământ cu promovabilitate scăzută la examenele naționale, insuficientă documentare pentru atragerea de fonduri europene, formalități atunci când este vorba de a lua decizii. Aceasta este pe scurt radiografia învățământului preuniversitar doljean, prezentată chiar în planul managerial al Inspectoratului Școlar Județean.
Capitolul puncte slabe ale învățământului preuniversitar doljean începe cu slaba documentare a cadrelor didactice pentru atragerea de fonduri europene. La nivelul județului Dolj sunt foarte puține proiecte de acest gen. „În momentul de față avem în derulare opt proiecte europene, din care într-unul suntem lideri, la două proiecte europene suntem beneficiari și în alte cinci suntem parteneri“, a declarat Mihăiță Stoica, purtător de cuvânt al Inspectoratului Școlar Județean Dolj. De altfel, insuficientă documentare este și la capitolul atragerea resurselor extrabugetare. Probleme sunt însă și când vine vorba de încadrarea cu personal didactic calificat în mediul rural, în sensul că, după ce văd condițiile de navetă, profesorii renunță la posturi. De altfel, în rapoartele ISJ Dolj figurează și 22 de cadre didactice care predau fără studii corespunzătoare postului. De aici și rezultatele slabe la examenele naționale, făcute publice după fiecare sesiune. La bacalaureat, de exemplu, în acest an, Liceul Tehnologic „Ing. Ionete Aurelian“ Malu Mare a avut zero promovați în ambele sesiuni. În județ mai sunt și alte licee cu rezultate slabe. După prima sesiune, Liceul Tehnologic „Spiru Haret“ Craiova avea 8,33% promovabilitate, Liceul Tehnologic Auto Craiova – 7,26%, Liceul Tehnologic „Petre Baniță“ Călărași – 6,54%, Liceul Tehnologic „Ștefan Anghel“ Băilești – 2,78%. Probleme sunt și la Evaluarea Națională susținută de elevii de clasa a VIII-a. La Școala Gimnazială Întorsura, Școala Gimnazială „Anton Pann“ Craiova, nici unul dintre candidați nu a obținut media cinci.
Bibliotecile sunt necorespunzătoare
Probleme sunt și la dotarea bibliotecilor școlare. Fondurile de carte nu sunt corelate cu programele școlare. „Nu au mai fost dați bani pentru achiziții de fond de carte din 2006. În general, unitățile de învățământ își mai fac rost de cărțile necesare din donații făcute de diverse persoane sau din parteneriatele cu diferite edituri. În mediul rural, în localitățile defavorizate au fost înființate Centre de Documentare și Informare care au dotări multimedia, spații pentru presă. Dacă însă ne referim strict la corelarea fondurilor de carte cu programele școlare, cele mai multe probleme le întâmpină unitățile de învățământ cu profil tehnologic care nu au cărți de specialitate. Nu sunt actualizate fondurile de carte de exemplu pentru domeniile turism, mecanică“, a declarat Roxana Resceanu, din cadrul Casei Corpului Didactic Dolj. Licee cu profil tehnologic se află atât în Craiova, cât și în județ. În plus, și materialul didactic este uzat. Sălile de educație fizică și sport din școli nu au mai fost dotate din 2008. Nici laboratoarele de fizică și chimie nu au mai primit finanțare. Pentru pregătirea elevilor care participă la olimpiade și concursuri se apelează la sprijinul Facultății de Chimie a Universității din Craiova.
Formalism în decizii și lipsă de interes pentru formarea profesională
Rezultatele slabe la examenele naționale și lipsa de dotare din școli sunt completate și de dezinteresul cadrelor didactice de a urma cursuri de pregătire profesională. „Din 9.553 de cadre didactice existente în Dolj, în anul școlar 2013-2014 au urmat cursuri de perfecționare 2.827 de cadre, din care 1.909 sunt din mediul urban și 918 din mediul rural“, a declarat Nicoleta Lițoiu, profesor metodist în cadrul Casei Corpului Didactic Dolj. Cel mai mare interes l-au prezentat învățătorii. 917 dintre cei 1.378 de învățători existenți în Dolj au urmat programe de perfecționare. La polul opus se află cadrele didactice cu funcții de conducere, îndrumare și control, adică directorii și inspectorii școlari. În Dolj, sunt 307 directori și inspectori școlari, dar numai 97 au fost în anul școlar anterior la cursuri de perfecționare. Și ca tot tabloul deficiențelor din școli să fie complet, există dificultăți și la capitolul comunicare între manageri și cadre didactice, părinți și elevi. „De cele mai multe ori, se constată că în școli directorii nu prelucrează metodologiile pentru diverse examene. Un exemplu ar fi la definitivat. Anul acesta, chiar au fost date dispoziții ca să se transmită măcar calendarul de înscriere la definitivat pentru cadrele didactice debutante“, a declarat Mihăiță Stoica, purtătorul de cuvânt al ISJ Dolj. În mod normal, metodologiile pentru examene ar trebui prelucrate în cadrul consiliilor profesorale. Inspectoratul Școlar însă menționează că atât la aceste consilii, cât și la Consiliile de Administrație se practică formalismul. „S-a constatat faptul că la nivelul unităților de învățământ procedurile privind sancționarea cadrelor didactice nu au fost respectate. Și astfel, o serie de sancțiuni date de consiliile de administrație au fost schimbate în cadrul comisiei de disciplină a Inspectoratului Școlar Județean Dolj“, a declarat inspectorul școlar Mihăiță Stoica. Un astfel de exemplu poate fi dat de la Colegiul „Ștefan Milcu“ din Calafat, unde președintele comisiei de cercetare în cazul unei profesoare de chimie care a scăpat un elev de la repetenție a fost numit un cadru didactic detașat fără decizie a Inspectoratului Școlar Județean Dolj, ci doar prin decizia internă a directorului de școală, ceea ce este ilegal. În plus, în unele școli este cultivat și sentimentul de neputință „nu se poate altfel“ sau „nu se mai poate mai mult în condițiile actuale“, expresii pe care inspectorii școlari spun că le întâlnesc în special la managerii unităților de învățământ care refuză în acest fel modernizarea.
