În ultimii peste 10.000 de ani selecţia naturală a contribuit la evoluţia a aproape 500 de gene în ADN-ul Euroasiaticilor occidentali, modificându-le aspectul şi susceptibilitatea la diferite afecţiuni, conform concluziilor unui nou studiu realizat la Universitatea Harvard şi publicat miercuri în revista Nature, transmite Agerpres, care citează Live Science.
Selecţia naturală în acest grup a dus la o frecvenţă crescută a nuanţei deschise a pielii, a părului roşcat şi a rezistenţei la HIV şi lepră (numită şi boala Hansen), şi a scăzut frecvenţa cheliei la bărbaţi şi a susceptibilităţii la artrita reumatoidă, dezvăluie noul studiu efectuat pe 16.000 de genomuri.
Această descoperire contrazice opinia de lungă durată conform căreia evoluţia umană recentă a fost limitată.
„Evoluţia umană nu a încetinit. Pur şi simplu am pierdut semnalul”, a declarat pentru Live Science într-un e-mail Ali Akbari, autorul principal al studiului şi om de ştiinţă de la Universitatea Harvard.
Schimbarea evolutivă poate avea loc printr-o varietate de mecanisme
Schimbarea evolutivă poate avea loc printr-o varietate de mecanisme, inclusiv mutaţia; selecţia naturală, în care trăsăturile avantajoase pentru supravieţuire sunt transmise urmaşilor; fluxul genic, în care materialul genetic este amestecat între populaţii; şi driftul genetic, în care frecvenţa unei gene dintr-o populaţie se modifică aleator.
În noul studiu, Akbari şi colegii săi au dezvoltat o nouă metodă statistică pentru a identifica selecţia naturală pe o perioadă de 18.000 de ani în mii de genomuri antice şi moderne de la oameni care trăiesc în Eurasia Occidentală, o zonă care cuprinde Europa şi părţi din Asia de Vest, cum ar fi Turcia.
„Lucrările anterioare, bazate pe urmele pe care selecţia naturală le lasă în genomurile actuale, au condus la ideea că selecţia direcţională era rară”, a spus Akbari. Dar cu seturi de date mari, cum ar fi cel pe care cercetătorii l-au acumulat, şi metode care pot separa semnalul selecţiei naturale de alte procese evolutive, „putem detecta acum schimbări mici şi consistente în timp”, a explicat el.
Cercetătorii au găsit dovezi ale selecţiei naturale în 479 de variante genetice
Cercetătorii au găsit dovezi ale selecţiei naturale în 479 de variante genetice din setul de date al genomului Eurasiatic Occidental, dintre care 60% corespund cu trăsături cunoscute la oamenii din prezent.
Unele dintre variantele genetice care au fost puternic selectate pozitiv sunt implicate în exprimarea unor trăsături precum nuanţa deschisă a pielii, părul roşcat, rezistenţa la infecţiile cu HIV şi lepră şi grupa sanguină B.
De asemenea, au descoperit gene legate de o probabilitate mai mică de chelie de tip masculin şi un risc mai mic de artrită reumatoidă.
Toate variantele au fost utile în evoluţia oamenilor
Rezultatele sugerează că toate aceste variante au fost utile în evoluţia oamenilor vest-eurasiatici moderni – dar ADN-ul nu ajută la explicarea exactă a motivului pentru care aceste trăsături au fost utile. Creşterea frecvenţei pigmentării deschise a pielii reflectă probabil selecţia pentru o sinteză crescută a vitaminei D în regiunile cu lumină solară slabă, au scris cercetătorii în studiu. Dar este mai greu de explicat creşterea numărului de persoane roşcate.
Este posibil ca părul roşu în sine să nu fi fost neapărat benefic, ci mai degrabă ca genele pentru această trăsătură să fie asociate şi cu o altă adaptare mai importantă. Unele trăsături au fost selectate pozitiv sau negativ în momente diferite, au descoperit cercetătorii. Timp de câteva milenii, genele pentru susceptibilitatea la tuberculoză au crescut în frecvenţă şi apoi au scăzut acum aproximativ 3.500 de ani.
