Cercetatorii americani au observat o evolutie recenta a codului genetic uman, aceasta sugerând ca dieta si schimbarile din mediul inconjurator au un efect pregnant asupra felului in care suntem facuti.
Dupa cum informeaza cotidianul britanic The Guardian, in urma efectuarii unei scanari detaliate a codului intregului genom uman, specialistii au descoperit peste 700 de modificari ale genelor care, dupa opinia lor, au aparut in ultimii 5.000 – 10.000 de ani – o perioada in care populatia a migrat din regiunile ecuatoriale spre nord si a dezvoltat agricultura ca mijloc de procurare a hranei.
Pe masura ce rasa umana a cucerit noi teritorii, schimbarile de clima si alimentatie au facut ca genele cel mai bine adaptate la nou sa supravietuiasca, in timp ce variatiile mai putin utile au disparut.
Printre cele mai importante modificari se numara schimbarea culorii pielii, europenii prezentând un grup de cinci gene care au legatura cu pigmentul mai deschis al pielii.
Cu cât oamenii au migrat spre nord, unde intensitatea soarelui este mai mica, culoarea mai deschisa a permis pielii lor sa produca o cantitate mai mare de vitamina D.
Gena care retine sarea
Migrarea spre nord a avut si alte implicatii pentru sanatatea noastra. In timp ce testele efectuate pe codul genetic al africanilor au demonstrat ca exista o gena ce face ca organismele lor sa retina sarea, care altfel s-ar pierde prin procesul de transpiratie, europenii si asiaticii au o versiune diferita a acesteia, care ii face sa elimine mai multa sare. Aceasta caracteristica reprezinta, cel mai probabil, un scut de protectie impotriva hipertensiunii induse de o cantitate prea mare de sare in organism.
Noul studiu a certificat, totodata, aparitia unei gene care in prezent se gaseste la 90 la suta dintre europeni. Aceasta le permite europenilor sa digere laptele si la maturitate – o consecinta a obiceiului de a creste animale. Potrivit cercetatorilor, gena respectiva se va gasi, probabil, in ADN-ul tuturor oamenilor, in urmatorii 1.000 de ani.
Pentru acest studiu, profesorul Jonathan Pritchard, de la Universitatea din Chicago, a examinat probe recoltate de la 209 persoane care nu au nici un grad de rudenie intre ele, din Asia de Est, Europa si Nigeria.
„Au existat multe schimbari in ultimii 1.000 de ani – dezvoltarea agriculturii, modificarile din dieta, noile obiceiuri, conditiile climatice. Noi vrem sa folosim aceste date pentru a descoperi semnele recente ale adaptarii ADN-ului uman“, a declarat profesorul Pritchard.
