http://www.youtube.com/watch?v=rkgwsHsxNWQ
România a înregistrat anul trecut sub 180.000 de nou-născuţi, record negativ după al doilea război mondial, potrivit Institutului Naţional de Statistică. Doljul se clasează imediat după zona Banatului, cunoscută ca având cea mai slabă natalitate din ţară. Sunt comune doljene în care, în ultimii ani, au mai venit pe lume doar câteva suflete. În 2012, la Botoşeşti-Paia s-a născut un singur copil, trei la Gogoşu, patru la Brabova şi Întorsura, cinci la Seaca de Pădure. Explicaţia autorităţilor este simplă: sărăcia este principala cauză a acestui fenomen, şi infrastructura care lasă de dorit şi goneşte tinerii de la sate!
Aproximativ 50 de kilometri ai de străbătut de la Craiova până în comuna Botoşeşti-Paia, situată în partea de N-V a judeţului Dolj, la graniţa cu judeţul Mehedinţi. Imediat însă ce te abaţi de la drumul principal, cei aproximativ 20 de kilometri ce rămân de parcurs până la locuitorii din Botoşeşti-Paia sunt practic un calvar. Pietroaia, Urdiniţa, Gogoşiţa, Botoşeşti-Paia sunt localităţi uitate parcă de lume. Nici măcar semnal la telefonul mobil nu este în zonă. Această distanţă este indicat să o străbaţi cu căruţa. Dacă optezi pentru maşină, cea mai mare parte din drum eşti nevoit să îl parcurgi cu 20 de kilometri la oră. 55 de minute şi parcă te întorci în timp. Petece de asfalt pe mici porţiuni de drum, însă doar pe un sens, în rest gropi şi şanţuri. Kilometri de pustietate, un drum judeţean îmbătrânit ca şi populaţia din satele spre care conduce. Este greu de imaginat cum poate fi străbătut pe timp de noapte sau în timpul iernii. Doar vegetaţia se dezvoltă de-a lungul drumului, buruieni înalte de peste un metru şi jumătate cresc, formând un lanţ protector. Până şi scrisul de pe bornele kilometrice albastre s-a şters odată cu trecerea vremii. Este suficient să opreşti preţ de câteva secunde pentru ca oamenii să îşi spună oful: „Nimeni n-a venit să pună o mână de pământ la drumul ăsta! Se alege praful… Plecăm cu toţii de aici. Ne îndemnăm copiii să plece în lume, cu ce să ne creştem nepoţii aici?“.
„Tineretul îşi caută un rost în viaţă! Ce ar putea să facă aici?“
Edilul comunei Botoşeşti-Paia, localitate în care se mai nasc anual maximum doi-trei copii, mărturiseşte că la scăderea natalităţii a dus „realitatea crudă, ca-n epoca primitivă“. „Din 2005 avem studiul de fezabilitate aprobat pentru acest drum, însă dosarul nostru zace prin vreun sertar. Odată ce tinerii pleacă din satul natal, puţini sunt cei care se mai încumetă să se întoarcă. Atunci când eram copil, la şcoala din localitate învăţam în trei ture, eram 55 într-o clasă. Astăzi de-abia se mai strâng copii pentru o singură tură…“, a spus Ion Moraru, primarul comunei. Populaţia localităţii este îmbătrânită, sunt 785 de persoane, dintre care 450 sunt pensionari şi doar 66 – copii. În 2012 s-a născut un singur copil, în 2013 – trei, iar în 2014, două femei sunt la un pas de a aduce pe lume câte un prunc. Peste 20 de familii din această localitate au lăsat toată munca de-o viaţă în urmă şi au luat drumul străinătăţii. „Tineretul îşi caută un rost în viaţă! Ce ar putea să facă aici? Sunt oameni care şi acum se judecă cu primăria pentru pământ. Mai am aproximativ 760 de hectare de pus în posesie, toată ziua sunt la instanţă… În ciuda sărăciei, avem două familii care sunt deja la al cincilea copil. Sunt oameni foarte săraci, care trăiesc în principal din alocaţiile copiilor“, a adăugat edilul. În momentul de faţă, primarul a mărturisit că nu dispune nici măcar de bani pentru plata salariilor angajaţilor sau decontarea navetei profesorilor.
Cei care decid să îşi unească destinele în Botoşeşti-Paia sunt din ce în ce mai puţini. Anul trecut au fost oficiate două căsătorii, însă după un timp tinerii s-au stabilit la Craiova, iar de la începutul anului până în prezent un singur cuplu a spus „da”, după care tinerii însurăței şi-au făcut bagajele şi au plecat la muncă în Spania.
Naveta dascălilor nu este decontată de doi ani
12 dintre copii urmează grădiniţa, 28 – ciclul primar şi 26 – ciclul gimnazial. În ciuda sărăciei, copiii vin la şcoală, neînregistrându-se cazuri de abandon şcolar. „Din nefericire, cu fiecare an care trece, numărul copiilor scade. E păcat, dar e de înţeles. Cu ce să-i crească dacă locuri de muncă nu există? În ciuda sărăciei în care trăiesc majoritatea, elevii noştri sunt copii buni, educaţi. După terminarea clasei a VIII-a, cei mai mulţi nu îşi permit să urmeze un liceu, după un semestru se întorc acasă“, a spus Dana Bălteanu, director la Şcoala din Botoşeşti-Paia. De doi ani, dascălii de la această unitate de învăţământ plătesc din propriul buzunar naveta. „Este vorba de aproximativ 400 de lei pe lună pe care îi dăm din salariul nostru pentru a ajunge la şcoală, în faţa acestor copii minunaţi. Rămânem cu maximum 600 de lei… Indiferent dacă este vară sau iarnă, drumul este un calvar şi doar dragostea pentru această meserie ne determină ca în fiecare an să ne întoarcem“, a adăugat directorul şcolii.
„Vreau să devin bucătar sau ospătar şi să plec odată din satul ăsta…“
L-am întâlnit la şcoala din localitate şi pe Alex Florin Tudor. Este un copil inteligent, a terminat clasa a VII-a şi ştie foarte bine drumul pe care vrea să îl urmeze. De-abia aşteaptă ultimul an de gimnaziu și speră ca viața lui să se schimbe. Nu îl leagă prea multe de satul natal, după cum mărturiseşte. Are un singur prieten şi multe vise pe care i le împărtăşeşte în fiecare seară surorii sale, cu care locuieşte în perioada în care părinţii muncesc peste hotare. „Vreau să urmez un liceu economic. Vreau să devin bucătar sau ospătar şi să plec odată din satul ăsta… Nu-mi place aici! Acum locuiesc doar cu sora mea, elevă în clasa a XII-a. Pentru ca noi să o ducem mai bine, părinţii noştri au plecat la muncă în Italia. Din decembrie nu i-am mai văzut, însă ne-au promis că revin în august“, a povestit băiatul. Cu banii pe care părinţii îi trimit săptămânal, Florin şi sora lui au o viaţă modestă, fără lipsuri materiale. Dorul de părinţi este mare, însă vorbesc la telefon ori de câte ori au posibilitatea şi numără zilele până în momentul în care se vor revedea.
„Nu mai face lumea copii, totul e programat în zilele astea moderne…“
Dincolo de sărăcie, bătrânii satului susţin că de vină sunt mentalităţile oamenilor, care pe timpuri erau altele, mult mai sănătoase. Erau familii care aveau şase sau chiar nouă copii, dar care trăiau în înţelegere. Fiecare membru al familiei contribuia la bunăstarea familiei. „Mi-aduc aminte că mâncam carne şi pâine doar de câteva ori pe an. Eram şase copii la mama, mâncam mămăligă şi zeamă de varză, însă trăiam în înţelegere şi respect. O pâine dacă o avea, o împărţea mama la şase. Erau copii mulţi în sat, de aceeaşi vârstă cu mine erau peste 30… Era satul plin de copii, acum cauţi în toată comuna şi de-abia mai găseşti câteva fetiţe… Nu mai face lumea copii, totul e programat în zilele astea moderne… Pe timpuri, şi oamenii erau parcă altfel: mai buni, mai uniţi, mai muncitori, cu respect pentru tradiţie şi părinţi. Ne luau părinţii la sapă şi ne aşezau în capul locului. Munceam cot la cot cu ei. Acum însă copiii şi tinerii nu mai vor să muncească. Vor bani, pe care să îi obţină însă fără prea multă muncă!“, a povestit Mihai Stănciucă, de 91 de ani, din localitate.
În comuna doljeană Gogoşu, din 2009 până în 2014 s-au născut nouă copii
În comuna doljeană Gogoşu, din 2009 până în 2014 s-au născut doar nouă copii. Potrivit reprezentanţilor autorităţilor locale, principalele cauze ale acestui fenomen sunt îmbătrânirea populaţiei şi sărăcia. „Media vârstei locuitorilor noştri este de 65 de ani. Cei care s-au născut în ultimii ani pe raza comunei noastre provin din familii extrem de sărace. Sperăm ca măcar aceştia să nu mai plece din localitate“, a spus Cristian Bărăgan, primarul comunei Gogoşu. Situaţii similare se găsesc şi la Brabova sau Întorsura, unde s-au născut în 2012 patru copii, cinci la Seaca de Pădure, opt la Dobroteşti, nouă la Bulzeşti, şapte la Galiciuica, opt la Greceşti, nouă la Secu. Şi în oraşele Doljului, natalitatea are un trend descrescător. Datele oferite de Direcţia Judeţeană de Statistică Dolj pentru anul 2012 nu sunt deloc îmbucurătoare. În Craiova, de exemplu, în urmă cu doi ani, s-au născut 2.530 de copii, în Băileşti – 249 de copii, Calafat – 130, Bechet – 45, Dăbuleni – 102, Filiaşi – 147, Segarcea – 84. „În prezent, oraşul Bechet are o populaţie de 4.850 de locuitori. Anual, se nasc în medie 40 de copii. Consider că principala problemă a natalităţii scăzute este lipsa unui loc de muncă, motiv pentru care tinerii se gândesc tot mai târziu la căsătorie. Anul trecut am oficiat doar nouă căsătorii. Sunt foarte mulţi tineri care pleacă din Bechet fie în străinătate, fie în alte oraşe din ţară în care şansele de a avea un loc de muncă sunt mai mari. Avem foarte multe situaţii când cei care se întorc de pe meleaguri străine vin şi cu certificatele de naştere ale copiilor născuţi în Italia, Spania, Anglia, Grecia“, a spus Ionele Gheorghe, edilul oraşului Bechet.
La Băileşti, în 2013, numărul nou-născuţilor a fost în creştere faţă de anul anterior, 308 copii venind pe lume. Au fost oficiate 64 de căsătorii. „Consider că în ţara noastră instituţia familiei ar trebui încurajată, pentru că până la urmă viitorul nostru depinde de ei, de cei care preiau frâiele. Trebuie luate iniţiative pentru susţinerea familiei, a mamei şi copilului, pentru că în momentul de faţă puţini sunt cei care se încumetă să mai aducă pe lume un copil“, a spus Costel Pistriţu, primarul municipiului Băileşti.
În comuna doljeană Gogoşu, din 2009 până în 2014 s-au născut doar nouă copii. Principalele cauze: îmbătrânirea populaţiei şi sărăcia. „Media vârstei locuitorilor noştri este de 65 de ani. Cei care s-au născut în ultimii ani pe raza comunei noastre provin din familii extrem de sărace. Avem speranţa ca măcar aceştia să nu mai plece din localitate“, a spus Cristian Bărăgan, primarul comunei Gogoşu.
„O femeie de carieră se gândeşte de două ori înainte de a lua decizia să devină mamă“
Sociologii craioveni susţin că femeile în ziua de astăzi aduc pe lume unul sau doi copii, de teama eşecului profesional. Potrivit acestora, femeile care devin mame ar trebui sprijinite, ar trebui create politici demografice diferenţiate. Doljenii visează să aibă joburi bine plătite, să călătorească, să se împlinească mai întâi profesional. „Acest lucru nu este de condamnat, reprezintă până la urmă evoluţia normală a unei ţări aflate în dezvoltare. Natalitatea este un fenomen care nu se desfăşoară de la sine, ci în conexiune cu alte fenomene sociale, economice, cultural-valorice. O femeie de carieră se gândeşte de două ori înainte de a lua decizia să devină mamă, deoarece îi este teamă de neîmplinire profesională. Femeile care aduc pe lume mai mult de doi copii provin din păturile sărace ale societăţii“, a spus Gabriel Pricină, sociolog din Craiova.
Mai mult decât atât, în ultimii ani, potrivit sociologilor, sunt cazuri în care ajutoarele financiare devin mai importante decât copiii, iar banii sunt direcţionaţi către alcool sau alte vicii. Pe de altă parte, nesiguranţa locului de muncă duce automat la planificarea aducerii pe lume a unui copil. „Rata divorţurilor a crescut, nesiguranţa şi lipsa de încredere între soţi este tot mai mare, s-a schimbat practic structura familiei din punct de vedere cultural-valoric. Şi în mediul rural, oamenii divorţează cu mai multă uşurinţă. Tot mai mulţi tineri pleacă din sate pe alte meleaguri, populaţia este îmbătrânită. Nu există politici economice de stabilizare a tinerilor, de a-i transforma din gospodari de subzistenţă în fermieri. În câţiva ani, vom ajunge în situaţia în care emigraţia va fi soluţia pentru noi“, a adăugat Gabriel Pricină.
În primii 21 de ani de democraţie, numărul copiilor nou-născuţi aproape s-a înjumătăţit
După 1989, numărul nou-născuţilor din România a scăzut dramatic. Dacă în urmă cu 25 de ani se năşteau anual 314.746 de copii, două decenii mai târziu, numărul acestora a scăzut aproape la jumătate. Potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică, în ianuarie 2014 s-au născut cu 1.360 de copii mai puţin decât în aceeaşi lună a anului 2013. Cifrele sunt îngrijorătoare în condiţiile în care populaţia României scade cu 5.000 de persoane pe lună, iar numărul pensionarilor a ajuns în prezent la 5,4 milioane.
Drumul spre Botoşeşti-Paia costă nouă milioane de euro
„Pentru acel drum spre Botoşeşti-Paia s-a realizat un proiect tehnic, iar valoarea rezultată necesară pentru modernizarea celor aproximativ 25 de kilometri se ridică la nouă milioane de euro în condițiile în care bugetul anual al consiliului pentru investiții este de zece milioane de euro. Dacă am fi cheltuit acești bani pentru drum ar fi trebuit să renunțăm la toate celelalte investiții, în aeroport, în sănătate. Consiliul județean are realizate proiecte tehnice pentru multe drumuri județene care trebuie modernizate, astfel încât să putem depune proiecte pe fonduri europene în exercițiul financiar 2014 – 2020. Până atunci, societatea de administrare a drumurilor județene din subordinea consiliului va pietrui cele mai deteriorate porțiuni ale drumului 606E“, a precizat Cristinel Iovan, vicepreședinte al CJ Dolj.
