Tot mai mulţi vâlceni ajung să locuiască într-un centru pentru persoane vârstnice pentru că, din cauza bolilor şi a singurătăţii, nu se mai pot descurca acasă.
VÂLCEA. 70 de persoane cu vârste cuprinse între 48 şi 96 de ani îşi duc zilele, unii uitaţi de rude, iar alţii, mai norocoşi, vizitaţi din când în când, la Centrul pentru Persoane Vârstnice, situat la poalele Munţilor Căpăţânii, în comuna Costeşti, din judeţul Vâlcea.
Personalul calificat îşi dă osteneala pentru ca oamenilor care locuiesc aici să nu le lipsească nimic. „Avem foarte multe cazuri sociale, vârstnici rămaşi fără familie, persoane instituţionalizate din copilărie, dar şi bătrâni care au hotărât că este mai bine să trăiască alături de oameni de aceeaşi vârstă decât să devină o povară pentru familiile lor. Foarte mulţi dintre ei, odată cu ieşirea la pensie, se simt inutili. Familia îi neglijează, din lipsă de timp. Bătrânii nu se mai simt valorificaţi, respectul de sine scade, apare teama de moarte, şi atunci recurg la această soluţie: depărtarea de cei dragi, pentru a nu le stârni mila, pentru a nu le fi o povară“, a povestit psihologul Maria Magdalena Grigorescu.
Terapie prin artă
La Costeşti, într-un peisaj mirific, la numai câţiva paşi de mânăstirea unde se odihnesc moaştele Sfântului Grigorie Decapolitul, bătrânii au parte de mici bucurii. „Organizăm anual pentru ei excursii, ultima fiind acum o lună, când au vizitat Curtea de Argeş. De asemenea, le-am construit în curtea centrului un foişor, unde au posibilitatea să se relaxeze. Lucrăm foarte mult cu ei prin programe speciale, activităţi recreative, terapie prin artă, terapie ocupaţională. Avem un cabinet de chinetoterapie şi lucrez cu bătrânii mei şi la pat, şi la sală“, a povestit asistentul chinetoterapeut, Dorela Simion Dumitrescu. Beneficiarii din cadrul Centrului de la Costeşti sunt numai persoane din zona Vâlcii, dar care de-a lungul vieţii au trăit şi au muncit în Bucureşti, Baia Mare sau în alte părţi ale ţării.
Uitaţi de copii
Fiecare are povestea lui, una mai tristă decât alta. Un bărbat de 82 de ani, fost revizor contabil, are o fiică pe care nu a mai văzut-o de 30 de ani, altul are doi copii cu care nu a mai luat legătura de câţiva ani. Acesta are nouă invenţii brevetate şi a fost inginer la mină, la Berbeşti. Vasile Cârcu are 71 de ani şi a rămas pe drumuri după ce fiica sa vitregă l-a pus să semneze nişte acte prin care şi-a pierdut casa. Dureros este cazul unei femei de 66 de ani, paranoică. Femeia a fost căsătorită de două ori, a avut un copil care i-a murit la o lună de la naştere, iar înainte de a se pensiona a fost violată, moment în care, din cauza şocului, i s-a declanşat boala. Nu mai are pe nimeni care să vină să o vadă.
