Noua Lege a Educaţiei ar putea genera o serie de probleme sociale. Reprezentanţii sindicatelor atrag atenţia că prevederile acesteia ar putea duce la restructurări în învăţământ.
Chiar dacă a fost promulgată, Legea Educaţiei generează nemulţumiri în rândul profesorilor. Liderii sindicali consideră că unele dintre prevederile acesteia vor avea impact negativ asupra cadrelor didactice. „Legea nu va avea viaţă lungă pentru că nu a fost asumată de întreaga clasă politică, aşa cum prevedea Pactul Naţional pentru Educaţie. Sigur că imediat ce va intra în vigoare va produce restructurări de cel puţin 3.000 de posturi“, a declarat Constantin Rada, preşedintele filialei Dolj a Federaţiei Sindicatelor Libere din Învăţământ (FSLI). Scăderea numărului de profesori nu este însă singura problemă. „Sunt mai multe părţi negative care ne afectează pentru că drepturile pe care le-am câştigat de-a lungul timpului cu multă trudă le-am pierdut unul câte unul. De exemplu, salarizarea se face în conformitate cu Legea salarizării unitare în sistemul bugetar, astfel că noi am pierdut o serie de sporuri care erau prevăzute în vechea lege. E o problemă şi faptul că norma didactică se măreşte la cei cu gradul întâi de la 16 la 18 ore şi astfel se fac economii la buget şi disponibilizări de personal“, a declarat Constantin Lungulescu, preşedintele filialei Dolj a Sindicatului „Spiru Haret“. Acesta a explicat că reducerea de personal va fi şi o consecinţă a scăderii numărului de ore pe care copiii îl vor petrece la şcoală, ceea ce înseamnă că vor dispărea unele materii din orar.
Acest lucru va avea un impact negativ şi asupra elevilor, mai ales că alternativa „şcoală după şcoală“ nu este plătită de la bugetul de stat. Noua lege prevede şi faptul că învăţământul secundar inferior (gimnaziu) cuprinde cinci clase (V – IX).
Prin trecerea clasei a IX-a în ciclul gimnazial „se va permite copilului să termine învăţământul obligatoriu până la vârsta de 16 ani în sânul comunităţii din care face parte“.
Dascălii se vor perfecţiona
Totuşi, Legea Educaţiei îi apără pe profesorii cu experienţă şi cu rezultate deosebite. „În noua lege apare profesorul emerit (profesor cu grad I, care va fi validat de minister), care face parte din categoria ultimelor persoane care intră în restrângere de activitate“, a precizat Constantin Lungulescu. Mai mult decât atât, proiectul de lege va atrage după sine o instruire aprofundată a cadrelor didactice aflate la început de drum. „Cei care intră în învăţământ trebuie să facă un master în domeniu (care va fi plătit de stat), urmează apoi un stagiu de un an sub îndrumarea unui profesor mentor şi abia apoi vor participa la concursul de titularizare“, a adăugat Lungulescu.
Limba română va avea statut de limbă străină
Cu toate acestea, preşedintele filialei Dolj a Sindicatului „Spiru Haret“ este de părere că reprezentanţii UDMR-ului sunt avantajaţi de această lege, spre deosebire de alte minorităţi, deoarece legea prevede, între altele, că în cadrul învăţământului preuniversitar cu predare în limbile minorităţilor, toate disciplinele se studiază în limba maternă, cu excepţia disciplinei Limba şi literatura română. Altfel spus, limba română va avea statut de limbă străină.
