21.7 C
Craiova
joi, 28 martie, 2024
Știri de ultima orăActualitateInterviuExclusiv. Bogdan Fănuţă, managerul SJU Craiova: Mi-am operat aici copilul şi aş face-o din nou mâine

Exclusiv. Bogdan Fănuţă, managerul SJU Craiova: Mi-am operat aici copilul şi aş face-o din nou mâine

Bolnavii vor fi vizitaţi cu halat şi botoşei în picioare, afirmă Bogdan Fănuţă managerul spitalului (Foto: Ştefan Voinea)
Bolnavii vor fi vizitaţi cu halat şi botoşei în picioare, afirmă Bogdan Fănuţă, managerul spitalului (Foto: Ştefan Voinea)

Bogdan Fănuţă, managerul Spitalului Judeţean de Urgență din Craiova, a acordat un interviu în exclusivitate Gazetei de Sud, în care vorbeşte despre cum a fost afectată unitatea sanitară de scandalul dezinfectanţilor.

Cum vă simţiţi după ce aţi aflat că dezinfectanţii Hexi Pharma erau apă de ploaie?
Normal că nu îmi este bine. Lăsând la o parte calitatea de manager, sunt medic şi am folosit dezinfectanţii. A fost o problemă cu Hexi Pharma, dar vin mai departe şi îmi pun întrebări. Dezinfectanţii ceilalţi de pe piaţă respectă sau nu normele? Nu ştiu. Medicamentele le respectă sau nu? De unde ştiu eu că o pastilă conţine ce scrie pe ambalaj? Statul român a verificat-o? Noi, ca şi ţară, trebuie să verificăm dacă e adevărat ce scrie acolo.

Aveţi un sentiment clar de nesiguranţă.
Da. Ne bazam pe munca noastră şi credeam că anumite lucruri care apar în evoluţia pacientului ţin de greşelile umane. Acum am căzut în extrema neîncrederii în substanţele active, care se găsesc peste tot. Să luăm exemplul pansamentelor pe bază de argint. Producătorul îşi asumă că are nu ştiu cât la sută argint şi eu le cumpăr. Dar cine verifică asta? Cum să explicăm acest lucru pacienţilor atât timp cât noi, medicii, începem să nu mai avem încredere în nimic?

Aţi vorbit cu colegii despre asta?
Am colegi care nu mai vor să îşi asume absolut nimic decât în baza unor hârtii de la minister. Iar hârtiile pe care le-am primit nu sunt foarte clare. Una este ce apare în presă, alta este ce primesc eu scris. În mod normal, trebuie retrase substanţele, dar cine îşi asumă rezilierea contractelor şi în baza a ce?

Ce dezinfectanţi folosiţi acum în spital?
În acest moment, folosim în cea mai mare parte dezinfectanţi ai altor firme. Nu s-au mai făcut comenzi la Hexi Pharma. Stocurile Hexi Pharma din magazie sunt blocate, dar ce este în spital se mai foloseşte. În plus, folosim dezinfectant de la altă firmă. Eu mă spăl cu săpunul acesta (Kalas de la Hexi Pharma – n.r.) şi cu apă sterilă, şi după aceea mă dau cu acesta (Desderman de la Schulke – n.r.).

Managerul SJUC şi dezinfectanţii Kalas de la Hexi Pharma şi Desderman de la Schulke (Foto: Ştefan Voinea)
Managerul SJUC şi dezinfectanţii Kalas de la Hexi Pharma şi Desderman de la Schulke (Foto: Ştefan Voinea)

Aţi primit vreodată o sesizare, de la colegi sau din afara spitalului, cu privire la calitatea dezinfectanţilor Hexi Pharma?
Nu îmi amintesc să îmi fi spus cineva că dezinfectanţii au o problemă. Eu, unul, sunt medic şi de când lucrez şi operez în acest spital, nu am avut nici o infecţie intraspitalicească în secţia în care lucrez.

V-aţi întâlnit vreodată cu un reprezentant Hexi Pharma?
Nu.

Înainte să înceapă scandalul aţi avut dubii despre calitatea dezinfectanţilor?
Nu. Nici atât timp cât am fost simplu medic în spital, nici în cei peste doi ani de când sunt manager. De ce? Pentru că testele de sanitaţie nu au depăşit o valoare ca să ne îngrijoreze, iar atunci când s-a întâmplat, totul a fost pus pe seama factorului uman. Când au fost refăcute testele, toate au ieşit bine. Substanţele pe care le-am folosit sunt avizate de Ministerul Sănătăţii. Subliniez acest lucru, nu există nici o substanţă care să nu poarte avizul ministerului. În plus, noi nu ne bazăm pe o singură soluţie tehnică pentru dezinfecţie. Să vă dau un exemplu. Pe lângă pulverizarea dezinfectanţilor de microaerofloră (produşi de Hexi Pharma – n.r.), în fiecare sală de operaţie avem o lampă cu ultraviolete care are acelaşi efect antimicrobian.

Lămpile sunt doar în sălile de operaţie, în timp ce dezinfectanţi se folosesc peste tot în spital.
Dezinfectanţii sunt specifici zonelor unde se folosesc. Când vorbim de sălile de operaţie, se folosesc dezinfectanţi de nivel înalt.

Dar toţi dezinfectanţii Hexi Pharma, inclusiv cei de nivel înalt, au fost găsiţi în neregulă.
Da, dar nu au fost singurii folosiţi de noi. De exemplu, avem un dezinfectant de nivel înalt, Desderman de la Schulke. Oricum, normele legale cu privire la conţinutul dezinfectanţilor sunt adaptate la Uniunea Europeană, însă spitalele noastre nu respectă normele europene. Atâta timp cât spitalele noastre nu arată ca acelea de afară, nu putem folosi aceiaşi dezinfectanţi. Din punctul nostru de vedere, dezinfectanţii ar trebui să fie mai puternici. Un dezinfectant importat din Germania este făcut după normele din Germania. De exemplu, dacă noi punem în dezinfectantul de nivel mediu o substanţă care omoară virusul poliomielitic, în Germania nu este pusă pentru că rata de vaccinare antipolio este de 99%, în timp ce în România este 70%. Este evident că avem nevoie de un dezinfectant mai puternic, adaptat la ţara noastră.

Este clar că spitalele noastre sunt mai murdare decât cele germane. Înţeleg de la dumneavoastră că dezinfectanţii Hexi Pharma, chiar dacă respectau standardele europene, nu ar fi fost destul de buni pentru România.
Cu siguranţă! Dar problema trebuie văzută într-un context: dezinfectanţii, pe de-o parte, şi posibilitatea spitalelor şi a ministerului de autocontrol, pe de altă parte. Îmi pare rău că trebuie să o spun, dar nu toate spitalele îşi fac autocontroale.

Cum face spitalul dumneavoastră autocontrolul?
Noi avem un compartiment de control şi prevenire a infecţiilor intraspitaliceşti, format din cinci medici. Sunt secţii cu riscuri critice, cum ar fi Neonatologia, Obstetrica sau Terapia Intensivă şi toate cele 30 de săli de operaţie. În aceste zone se fac prelevări de către medici, împreună cu asistentele, la două-trei zile sau săptămânal, în funcţie de încărcarea cu pacienţi. Aceste probe sunt analizate în laboratorul propriu. La ultimul test raportat ministerului s-au recoltat în jur de 150 de probe. De asemenea, medicii sunt obligaţi să raporteze dacă o plagă se infectează.

Se întâmplă asta? Se vorbeşte mult că medicii muşamalizează situaţia şi nu raportează numărul real de infecţii, ca spitalele să dea bine în statistici.
Pentru a nu mai lăsa asta în responsabilitatea spitalelor, ar trebui să existe un control exterior, pentru care este nevoie de fonduri separate, ca să vină peste ceea ce facem noi şi să spună „voi minţiţi şi pentru că aţi minţit trebuie să plecaţi“. Noi facem aceste teste, care se păstrează.

Nu vorbesc de testele făcute de spital, ci de situaţii în care pacientul este operat, dezvoltă o infecţie în spital, este ţinut câteva zile în plus, i se dau antibiotice, dar nu i se spune ce i s-a întâmplat şi nu se notează nicăieri cauza reală.
Cauzele se notează, pentru că noi facem raportări. Nu poţi să dai antibiotic fără să ştii ce se întâmplă. Dacă vorbim de chirurgie, când apare o problemă cu o operaţie se recoltează probe din plaga operatorie, care merg către biologie, se întorc la medic şi el raportează acest caz.

În cât la sută din cazuri se recoltează probe din plaga operatorie în caz de infecţie?
Cred că ne apropiem de un procent de 90%.

Cum putea fi prevenită criza dezinfectanţilor?
Prin controale periodice, dar toate aceste controale înseamnă bani. Avizele se dau de către Ministerul Sănătăţii, te duci la minister, care se uită pe nişte hârtii şi spune „da, domnule, ia-l şi pune-l pe piaţă“. După care de aici încolo nimeni nu mai răspunde de nimic. Este ca la şcoala de şoferi: dacă beau la volan nu e de vină poliţistul care mi-a dat permisul. Dar există organisme abilitate ale statului care controlează periodic, prin sondaj, câţi beau noaptea, câţi depăşesc viteza şi aşa mai departe. Dacă aceste controale sunt dese, vei respecta regulile. Mecanisme în piaţă există, important este să le punem în practică. Lăsând la o parte medicamentele, sunt cetăţean al acestei ţări şi vreau să fiu apărat. Când mă duc şi cumpăr salam, vreau să ştiu ce conţine salamul pe care îl mănânc. Cine îmi garantează mie că o sticlă de apă plată are atât potasiu cât scrie pe etichetă? Are un aviz, e pusă pe piaţă, dar cine îmi spune că lotul de apă din care beau eu este în regulă? Pentru a redobândi încrederea, toţi aceşti producători trebuie să fie obligaţi de organismele statului ca pe fiecare lot pe care îl produc să vină cu analize de la laboratoare independente. Pe banii dânşilor. Pe fiecare lot în parte.

Vorbind despre încredere, o prietenă care trebuie să se opereze îmi spunea că după acest scandal caută soluţii să se opereze fie în sistemul medical privat, fie în afara ţării. Ce i-aţi spune prietenei mele şi tuturor oamenilor speriaţi să mai calce pragul spitalului?
Este foarte greu să le spui oamenilor să creadă în sistemul nostru sanitar în condiţiile în care nici înainte de acest scandal încrederea nu era foarte mare. Statul român trebuie să ne redea încrederea că produsele folosite în tot sistemul sanitar respectă normele. Spitalele private folosesc aceleaşi tipuri de dezinfectanţi de pe piaţă ca şi noi. Eu în calitate de cetăţean, nu de medic, am dreptul să mă întreb dacă sunt ok şi ceilalţi dezinfectanţi, nu doar cei produşi de Hexi Pharma.

În concluzie, ce i-aţi spune prietenei mele dacă aţi sta acum faţă în faţă?
I-aş spune că nu folosim o singură substanţă şi că avem metode alternative de a face dezinfecţia şi sterilizarea materialelor cu care trebuie să se opereze. Eu mi-am operat aici copilul acum un an şi aş face-o din nou mâine dacă ar fi nevoie. Pentru că ştiu ce înseamnă sterilizarea şi ştiu ce rezultate avem aici.

Dr. Bogdan Fănuţă şi două asistente medicale din echipa sa, în sala de chirurgie ORL (Foto: Ştefan Voinea)
Dr. Bogdan Fănuţă şi două asistente medicale din echipa sa, în sala de chirurgie ORL (Foto: Ştefan Voinea)

Problema nu sunt doar dezinfectanţii, ci şi traficul intens şi necontrolat din spital. Bunicul meu s-a internat aici, a contractat o gripă virală din spital, au apărut complicaţii şi a murit. Există extrem de multe poveşti de acest gen. Mergi pe holuri şi nu există destui paznici, iar cei care sunt nu îşi fac treaba.
Încercăm să schimbăm ceva, dar este un plan care nu se poate realiza rapid.

Nu este plăcut, nu este uşor, dar este responsabilitatea dumneavoastră să schimbaţi ceva.
Acest spital este un du-te, vino, unde toată lumea poate să intre oricând, oriunde. Am securizat intrările pe secţie, dar cardurile de intrare au fost copiate. Am introdus aparate cu echipament de protecţie pentru cei ce vizitează pacienţii, să nu mai intre în spital cu germenii şi nămolul de afară. Bolnavii vor fi vizitaţi cu halat şi botoşei în picioare.

Puteţi face o promisiune cu privire la momentul în care se va implementa această măsură de obligativitate a purtării halatelor şi botoşeilor?
Aparatele au fost montate, iar şefii de secţie vor fi direct răspunzători. Am vorbit şi cu firma de pază pentru suplimentarea numărului de paznici de la şase la nouă. Iar asistenţii şi medicii de la SPCIN (Serviciul de Prevenire şi Combatere a Infecţiilor Nosocomiale – n.r.), împreună cu cei de la pază, vor merge şi vor da afară oamenii care nu respectă regulile. Probabil că forţând aceste lucruri vom reuşi să facem oamenii să înţeleagă că îmbrăcarea acelor echipamente este în beneficiul tuturor.

Începând de când veţi face asta?
Vom impune acest plan începând cu data de 1 iulie, când vor exista şi oamenii care să implementeze toate aceste lucruri, dar pot apărea complicaţii. Zilele trecute am vrut să dau pe cineva afară şi era cât pe ce să fiu bătut.

(Continuarea interviului în ediţia de mâine a Gazetei de Sud)

ȘTIRI VIDEO GdS

ȘTIRI GdS