Gropile de gunoi neconforme cu normele europene au fost închise sută la sută, ţăranii folosesc pubela, iar reciclarea câștigă tot mai mult teren în comunele doljene, cam aşa ar trebui să sune rapoartele Gărzii de Mediu Dolj
Nimic din toate acestea nu este adevărat, astfel de date sunt doar pe hârtie, ţăranii din comunele doljene fac ce fac ei de zeci de ani, aruncă gunoiul din propriile gospodării la marginea satului. Altfel cum s-ar explica faptul că multe dintre intrările în comunele doljene sunt pline de gunoaie împrăştiate pe zeci de metri? Până şi comisarii Gărzii de Mediu se declară învinşi. „Nu avem ce să facem. Nici jumătate din comunele din Dolj nu au contracte de salubritate cu o firmă de specialitate. Prin urmare, este uşor de înţeles pe unde îşi aruncă oamenii gunoiul din propriile gospodării“, a spus Ileana Şerban, comisarul Gărzii de Mediu Dolj.
Reprezentanţii Gărzii afirmă că mulţi dintre primarii comunelor doljene preferă să plătească amenzi de sute de lei decât să încheie contracte, obiectând că preţurile sunt prea ridicate şi nu-i pot îngloda pe cetățeni în dări. „Primarii localităţilor rurale din Dolj spun că nu pot să-i oblige pe oameni să încheie contracte, să plătească alte taxe. Dacă mergi înspre Teasc, Bratovoieşti, Rojişte, Sadova, nici o comună nu are contract de salubrizare. Sunt probleme şi în localităţi precum Calafatul. Asta în condiţiile în care până la data de 25 ianuarie ei erau obligaţi să reducă cu 15% cantitatea de gunoi depusă la depozitul ecologic, iar instituţiile gen şcoli sau primării să treacă la colectare selectivă“, a adăugat Ileana Şerban.
De cealaltă parte a barierei, primarii vizaţi susţin că cei de la Garda de Mediu îi „vânează“ pe considerente politice şi nu neapărat că le-ar păsa de curăţenia localităţilor din judeţ. „Noi avem propria noastră structură, ridicăm gunoiul din gospodăriile cetăţenilor, îl presăm şi îl transportăm la depozitul ecologic din Craiova. Cauza pentru care suntem vizaţi este alta“, susţine Mircea Guţă, primarul localităţii Calafat. Unii edili au tot fost amendaţi până şi-au învăţat lecţia şi au încheiat contracte cu o firmă de salubrizare, de exemplu în comuna Bucovăţ.
Alte localităţi vizează acum încheierea de astfel de contracte. „Urmează să încheiem contracte cu o firmă din Argeş, oamenii vor avea pubele, iar deşeurile menajere din localitate vor fi transportate la depozitul ecologic din Craiova“, a spus primarul comunei Bratovoieşti, Ion Marin.
Cu băligarul la groapa ecologică
Cert este că aceste discuţii şi contre nu sunt de nici un folos imaginii judeţului. Este dezolant să vezi chiar la intrarea într-o localitate, pe marginea unor drumuri judeţene, munţi de gunoi, de la băligar de grajd până la pungi, PET-uri, moloz şi animale moarte. Cel puţin aşa arată intrarea în comuna Teasc: chiar lângă borna de la intrare, gunoaiele se lăfăie în voie. Exemplele pot continua, fiindcă sunt cu zecile. Nici intrările în municipiul Craiova nu sunt mai curate. Oricare ar fi „poarta“ de intrare în oraş, gunoaiele sunt nelipsite.
Chiar dacă gropile „oficiale“ ale localităţilor au fost declarate închise pe hârtie, ele sunt funcţionale sau au fost înlocuite cu altele.
Nici alternativa pe care au găsit-o mai-marii judeţului şi ai municipiului – să aducă gunoiul din peste o sută de localităţi chiar în Craiova, la o sută de metri de aşezările umane, de malul râului Jiu şi de spaţii de agrement în care primăria din Bănie a făcut investiţii importante – nu este una fericită.
