Studiul anual al Băncii Mondiale "Indicatorii guvernării la nivel modial" indică faptul că eficienţa guvernării, combaterea corupţiei şi supremaţia legii sunt trei zone problematice ale guvernării din România, pe care le punctează cu scoruri negative.
Studiul Băncii Mondiale indexează pentru 212 ţări şase dimensiuni ale guvernării: democraţie participativă şi libertatea de expresie, stabilitatea politică şi absenţa violenţei/terorismului, eficienţa guvernării, calitatea reglementărilor, supremaţia legii şi controlul corupţiei. Cu cât un indice are o valoare valoare mai mare pentru o categorie, cu atât este mai pozitivă evaluarea. Indicatorii prin care sunt măsurate aceste şase variabile provin din 35 de surse de la 32 de organizaţii diferite, reflectând opinia sectorului privat, a celui public, a experţiilor din organizaţiile non-guvernamentale şi a cetăţenilor.
Studiul Băncii Mondiale "Indicatorii guvernării la nivel modial" arată că numeroase ţări în tranziţie înregistrează îmbunătăţiri importante în lupta împotriva corupţiei, iar performanţele unora dintre ele în ceea ce priveşte măsurile guvernamentale sunt comparabile cu cele ale ţărilor mai bogate. Totuşi, în privinţa României cifrele sunt foarte scăzute, indicând faptul că procesul de guvernare este problematic şi că trebuie îmbunătăţit în domenii-cheie precum eficienţa şi reforma legislativă. Pe de altă parte, România înregistrează o creştere faţă de ceilalţi ani în privinţa stabilităţii politice şi a calităţii reglementărilor, informează NewsIn.
"Democraţia participativă şi libertatea de expresie" este categoria care măsoară percepţiile legate de măsura în care cetăţenii unei ţări pot participa în alegerea guvernării, cât şi cele legate de libertatea de expresie, de asociere şi existenţa unei prese independente. La acestă categorie România este indexată cu 0,47 de puncte, înregistrând un regres faţă de 2006, când avea 0,50 puncte. La aceeaşi categorie, Bulgaria are 0,65 puncte, Republica Moldova -0,36, Germania 1,40, iar Rusia -1,01.
"Stabilitatea politică şi absenţa violenţei/terorismului" evaluează percepţiile referitoare la posibilitatea ca guvernul unei ţări să fie destabilizat sau demis prin mijloace neconstituţionale sau violente, inclusiv violenţa motivată politic şi terorismul. România a înregistrat 0,19 puncte, acest indicator fiind în creştere faţă de ceilalţi ani: 0,15 – 2006, 0,10 – 2005 sau 0,07 – 2004. Faţă de vecinii ei, România se situează la mijloc, fiind devansată de Ungaria, cu 0,65, şi de Bulgaria, cu 0,42, dar urmată de Ucraina, cu 0,16, R. Moldova, cu – 0,22, şi Serbia, cu – 0,77.
"Eficienţa guvernării" contabilizează percepţiile legate de calitatea serviciilor publice şi a celor civile, gradul independenţei faţă de presiuni politice, calitatea politicilor publice iniţiate şi a implementării lor şi credibilitatea guvernului în privinţa angajamentului pentru aceste politici. La această categorie, România este evaluată cu un scor negativ de -0,09, ceea ce reprezintă o evoluţie negativă faţă de ceilalţi ani. Astfel, România avea în 2004 un scor de 0,14, ca apoi să scadă dramatic: – 0, 08 în 2005 şi – 0,07 în 2006. Şi la această categorie Bulgaria a devansat România, având un scor de 0,10, în timp ce Ungaria are 0,70 şi Republica Moldova -0,83.
"Calitatea reglementărilor" este categoria care se referă la percepţiile legate de abilitatea guvernului de a formula şi implementa politici consolidate şi reglementări care permit promovarea dezvoltării sectorului privat. Ţara noastră a fost evaluată cu 0,48 de puncte la această categorie, Rusia având, de exemplu, -0,44 puncte, Republica Moldova -0,31, Ungaria 1,15, la egalitate cu Franţa, iar Bulgaria 0,65, destul de apropiată de România. Acest indice este în creştere faţă de ceilalţi ani în cazul României, având în vedere că în 2006 se înregistrau 0,41 puncte şi în 2005 avea 0,17.
Categoria privind "Supremaţia legii" indexează percepţiile legate de încrederea în legile societăţii şi în particular în poliţie, în judecătorii, reglementările contractuale, în respectarea drepturilor de proprietate, cât şi probabilitatea de a fi victimă a crimei sau a violenţelor. Acest indice are o valoare de – 0, 17 în cazul României, la distanţă foarte mică de Bulgaria, care are un scor de – 0,14, în timp ce Ungaria are 0,74, Polonia 0,28 şi Italia 0,43. Scorul României pe 2007 este superior ultimilor doi ani: – 0,21 în 2006 şi – 0,23 în 2005, dar egal cu cel din 2004.
"Controlul corupţiei" măsoară percepţia referitoare la exercitarea puterii pentru obţinerea unui câştig personal, incluzând mica corupţie şi şi corupţia la nivel înalt, cât şi dominanţa elitelor şi a intereselor private în stat. România stă la această categorie mai bine decât Bulgaria, cu un scor de – 0,19, faţă de -0,22. Totuşi, faţă de anul trecut, acest punctaj este în scădere de la – 0,15, dar în creştere faţă de 2004, când se înregistrau – 0,25 puncte.
