Zeci de declaraţii sforăitoare şi tronsoanele de asfalt denivelat din drumul Secu – Argetoaia imortalizate de presă au fost şterse cu buretele de mai-marii consiliului judeţean. Cu toate că, în 2005, conducerea CJ Dolj a anunţat încheierea unilaterală a înţelegerii cu antreprenorul General Comi pentru nerespectarea contractului de modernizare a şoselei, angajaţii administraţiei judeţene nu au dus până la capăt demersurile de reziliere.
După ce au curs râuri de cerneală în legătură cu rezilierea contractului de modernizare a nouă kilometri din drumul Secu – Argetoaia, angajaţii consiliului judeţean au ajuns ieri la concluzia că înţelegerea cu antreprenorul General Comi nu a fost niciodată reziliată, nerespectându-se toţi paşii legali. Semnele de întrebare privind rezilierea au apărut săptămâna trecută, după ce directorul Direcţiei Tehnice din consiliul judeţean, Valentin Chiată, a declarat că nu are habar de motivele care au stat la baza ruperii înţelegerii care dura de zece ani cu societatea General Comi. Chiată a mai spus că, în expertiza comandată de CJ pentru drumul 606C, nu au fost constatate nereguli de construcţie. Nu ştiu de ce a fost reziliat acest contract. Nu s-au constatat nereguli asupra drumului, doar că perioada îndelungată în care s-a acţionat a avut loc o degradare. Eu nu eram aici când s-a reziliat contractul, am fost înştiinţat când m-am reîntors la serviciu, dar nu ştiu motivele“, a spus Valentin Chiată.
Anunţul de reziliere, nemotivat
Încercând să aflăm motivele care au stat la baza rezilierii contractului, am constatat că angajaţii CJ nu au fost în stare să găsească nici măcar contractul original încheiat cu firma General Comi pentru modernizarea celor trei tronsoane de drum judeţean. În tentativa de a găsi actele cu pricina, conducerea Direcţiei Tehnice, şeful Serviciului Juridic şi un angajat de la Serviciul Achiziţii Publice şi-au pasat timp de mai multe ore „pisica“, fără vreun rezultat. Singurul act găsit cu chiu, cu vai care menţiona încheierea oricăror raporturi cu societatea craioveană este o adresă către General Comi, în care se menţionează că, „în termen de 15 zile de la primirea prezentei, în conformitate cu art 16.3 din Condiţiile de contractare a lucrărilor (document ce face parte din prezentul contract), considerăm respetivul contract ca fiind desfiinţat“, se arată în adresa datată 20 septembrie 2005 şi semnată de preşedintele CJ, Ion Prioteasa, directorul Serviciului Juridic, Marian Lăpădat, şi, din partea Direcţiei Tehnice, de Aurelia Dărac.
Adresa de reziliere, doar primul pas
De la trimiterea adresei către antreprenorul General Comi, lucrurile la consiliul judeţean au intrat pe un făgaş demn de zona crepusculară. Cu toate că în documentul adresat societăţii craiovene se face referire la art 16.3 din Condiţiile de contractare, actul care face parte din contract nu mai este de găsit. Singurul document de acest gen de care doar directorul Valentin Chiată a reuşit să facă rost este cel prezentat şi semnat de societatea General Comi, în care la articolul 16.3 se menţionează: „cererea de reziliere a contractului pentru motivele menţionate la 16.1 şi 16.2 se va comunica în scris părţii contractante cu cel puţin 15 zile lucrătoare anterior datei solicitate de reziliere“. Nici urmă de motiv de reziliere a contractului. Altfel spus, în consiliul judeţean nu există nici un act conform căruia firma General Comi nu ar fi respectat vreodată clauzele contractuale şi, în plus, nici procedurile de reziliere nu au fost încheiate. Potrivit şefului Serviciului Juridic, Marian Lăpădat, adresa prin care CJ a anunţat General Comi de reziliere este doar primul pas într-o lungă procedură legală.
General Comi bagă zâzania la consiliu
Interesul ridicat pentru contractul încheiat cu General Comi şi rezilierea acestuia au agitat ieri spiritele în consiliul judeţean până la punctul în care doi şefi din instituţie, cel de la Direcţia Tehnică şi cel de la Serviciul Juridic, s-au acuzat reciproc de neîndeplinirea tuturor paşilor pentru reziliere. „Motivele rezilierii au fost unele cu caracter juridic, nu tehnic. De aceea, cei de la Juridic ar fi trebuit să facă motivarea“, a spus ieri Valentin Chiată.
Varianta a fost susţinută şi de Aurelia Dărac, şef de Serviciu la consiliu. „Motivele au fost întârzierea termenelor de execuţie. Nu şi-a respectat clauzele contractuale privind execuţia“, a spus Dărac, fără a avea însă şi un document care să dovedească acest lucru. Contrariat de faptul că directorul Chiată îi cere socoteală, şeful juriştilor, Marian Lăpădat, a aruncat problema în curtea Direcţiei Tehnice. „Domnule director, chiar nu s-a mai făcut nimic?! Păi, noi am vorbit de rezilierea contractului, dar, de fapt, despre ce am vorbit? De ce aruncaţi pisica la noi, nu dirigintele de şantier trebuia să facă asta? O să-l informez pe preşedinte“, a spus Marian Lăpădat, şeful Serviciului Juridic. Menţionăm faptul că la ultima şedinţă de consiliu au fost alocată suma de 600.000 de lei pentru reproiectare în cazul modernizării tronsonului 31-39 din drumul Secu – Argetoaia.
Istoricul lucrărilor de modernizare
În anii premergători anunţului de reziliere a contractului cu General Comi, modernizarea drumului Secu – Argetoaia pe tronsoanele dintre kilometrii 31 şi 39 a fost subiectul unui imens scandal. Între 1996 şi 2003, firma craioveană a beneficiat de peste 1,2 milioane de lei pentru lucrare, însă a lăsat neterminat un tronson de trei kilometri, lucrarea în cazul a 120 de metri nefiind nici măcar începută. Deşi în 2003 societatea a încetat lucrul pe drumul 606 C, au fost încheiate acte adiţionale şi în 2004, şi în 2005, în care societatea a primit bani pentru continuarea execuţiei. Nici un leu din aceşti bani nu a fost cheltuit de antreprenor. Consilierii opoziţiei au sesizat la vremea respectivă mai multe instituţii în acest caz, printre care Curtea de Conturi şi Parchetul Naţional Anticorupţie. Ancheta a ajuns şi în atenţia poliţiei, mai mulţi angajaţi din consiliu fiind solicitaţi pentru declaraţii în acest sens. Potrivit directorului Valentin Chiată, IPJ a desemnat chiar şi un expert tehnic judiciar în acest caz, rezultatul expertizei nefiind făcut public.
