In timp ce vine pe Dunare o viitura care ameninta localitatile din sudul Doljului, iar primariile nu au bani pentru pompe si barci, mai-marii judetului inca se lupta sa reconstruiasca locuintele distruse de inundatiile din vara, iar bilantul pagubelor celor din martie de abia acum a fost trimis la guvern.
In judet nu exista in prezent o harta a zonelor inundabile, cu toate ca Doljul este situat intr-o zona cu risc ridicat de inundatii si de cutremur. „Guvernul are un program al hartilor cu zonele de risc, dar deocamdata este in stadiul de proiect, pentru ca nu sunt fonduri. Noi suntem intr-o zona unde se pot produce frecvent inundatii si cutremure, dar nu putem sa identificam zonele predispuse la aceste fenomene deoarece avem nevoie de foarte multi bani pe care guvernul nu poate momentan sa ii aloce“, a explicat Nicolae Giugea, prefectul de Dolj. In lipsa unei harti clare, insitutiile statului implicate in procesul de prevenire si combatere a inundatiilor au identificat singure anumite zone de risc. Astfel, Inspectoratul Judetean pentru Situatii de Urgenta (IJSU) si Directia Apelor (DA) Jiu au intocmit, dupa inundatiile de anul trecut, o harta pe care o completeaza atunci când râurile si pâraiele interioare inunda câte o localitate. „Zonele de risc dintr-o localitate nu sunt precizate nicaieri de lege pentru ca pâna anul trecut nu ne-am mai confruntat cu asemenea situatii grave provocate de inundatii. Ar trebui sa se actualizeze planurile de urbanism prin delimitarea zonelor de risc la inundatii din zece in zece ani si ar trebui sa contina aceste delimitari“, a spus Dumitru Cernatescu, arhitect-sef al judetului.
Zonele critice din Dolj
Daca, oficial, zone de risc nu exista in Dolj, zone critice sunt insa din belsug – pe malul râului Jiu, in dreptul satului Schitu din comuna Bralostita, in Cotofenii din Dos, unde sunt prevazute lucrari de consolidare, la Podari, Calopar, Gighera. Din cauza degradarii sau distrugerii canalelor de colectare si a canalelor de coasta, si pe pârâul Teslui, in localitatile Mischii si Robanesti, au fost identificate de DA Jiu zone critice. In prezent, principala zona critica din judet ramâne Lunca Dunarii, deoarece pe Dunare exista riscul ridicat de producere a unei viituri, care poate inunda localitatile din sudul judetului.
Dotarea IJSU – câteva barci si motopompe
Dupa inundatiile din vara anului trecut, autoritatile si institutiile publice au inteles ca paza buna trece primejdia rea si au inceput sa se pregateasca din timp pentru prevenirea si combaterea efectelor inundatiilor. Daca primarii si autoritatile judetene au primit manuale pentru situatii de urgenta, IJSU a cumparat motopompe si barci pneumatice. „Din cele 4,2 miliarde de lei pe care Consiliul Judetean (CJ) Dolj le-a alocat in acest an, am achizitionat zece motopompe cu o capacitate de 60 mc pe ora, trei pompe pentru scoaterea apei din fântâni si trei barci pneumatice cu motor de sase persoane. Pentru toate acestea am cheltuit 600 de milioane, la care se adauga 1,2 miliarde de lei, pretul unui autoturism de teren“, a precizat lt. col. Alexandru Pasarica, seful Serviciului Protectie Civila din cadrul IJSU.
In plus, IJSU vrea sa cumpere inca trei motopompe de 148 mc pe ora si sirene electronice mobile de instiintare a populatiei si o centrala de alarmare la care sa fie conectate sirenele.
Primariile nu au bani pentru pompe, barci si servicii de voluntariat
Si primariile din judet, in conformitate cu un ordin din 2005, trebuie sa se pregateasca de inundatii, sa cumpere motopompe si sa asigure serviciul de voluntariat. Pâna acum insa, doar sase primari doljeni au achizitionat motopompe, iar serviciile de voluntariat nu pot fi asigurate deoarece acestea trebuie dotate si voluntarii trebuie sa fie platiti. „Foarte putine primarii au incheiat contracte pentru serviciile de voluntariat deoarece oamenii trebuie platiti la numarul de ore. Primariile nu au bani nici pentru a plati aceste servicii si nici pentru a cumpara motopompe si barci pneumatice. Speram ca in acest an, la rectificarea bugetara a CJ Dolj, primariile din zonele inundabile sa primeasca bani pentru pompe si barci. Cât despre serviciile de voluntariat, guvernul ar trebui sa le sustina“, a explicat Alexandru Pasarica. Dar in timp ce asteapta fonduri din partea autoritatilor, primarii doljeni trebuie sa citeasca si sa aplice regulile din Manualul pentru Situatii de Urgenta. Acestia trebuie sa asigure serviciul de permanenta in primarii, sa instiinteze populatia, sa intocmeasca planuri de evacuare si sa organizeze periodic excercitii si aplicatii de interventie in caz de inundatii.
„Nu imi aduc aminte când a fost ultima simulare de inundatii“
Cu toate ca prim-ministrul Calin Popescu Tariceanu le-a spus miercuri inspectorilor-sef ai comitetelor pentru situatii de urgenta din tara ca aceste exercitii de interventie sunt obligatorii in zonele unde exista riscul de inundatii, autoritatile judetene considera ca practica este insa cel mai bun exercitiu. „Noi nu facem simulari deoarece noi traim pe viu inundatiile. Cum sa mai faci simulari, când nici nu incepe bine primavara si vin inundatiile, iar Dunarea este acum pe punctul sa se reverse. Avem experienta inundatiilor de anul trecut si stim suficient de bine ce trebuie sa facem“, a spus prefectul de Dolj, Nicolae Giugea. Subprefectul Ionel Ciobotea nu isi mai aduce insa aminte daca in Dolj a fost vreo simulare de inundatii. „Se fac aceste simulari, dar nu imi aduc aminte când a fost ultima simulare de inundatii. Personal am fost la câteva care priveau pericolul de inundatii sau incendii“, a explicat Ciobotea.
