Statul jecmăneşte amărâţii cu bună ştiinţă. Din cauza unei aberaţii din Codul Fiscal, un bărbat din Craiova a ajuns să fie obligat să achite o contribuţie la Sănătate de cinci ori mai mare decât venitul propriu-zis. Cazul lui nu este singular.
Un bărbat din Craiova se află într-o situaţie fără precedent într-un alt stat european. El are de achitat la stat un bir de aproape cinci ori mai mare decât venitul pe care l-a avut în 2013. Nu este primul caz de acest gen şi, probabil, nici ultimul. Iniţial, omul ştia că nu are nici un venit, lucru întărit de adeverinţe de la Fisc, potrivit cărora nu figurează în evidenţele fiscale cu venituri impozabile. Pentru că nu avea venituri, el s-a înregistrat la Casa de Asigurări de Sănătate (CAS) Dolj ca şi coasigurat, pe asigurarea soţiei sale. Luna trecută, însă, de la CAS i s-a spus că ar fi fost descoperite venituri pe numele său. A primit şi de la Fisc o hârtie, potrivit căreia ar fi beneficiat de venituri de 16 lei pe anul 2012 şi de zece lei pe tot anul 2013, venituri ce proveneau din dividende, pentru că bărbatul a deţinut şi încă deţine un rest de 21 de acţiuni la SIF Oltenia. De aici au apărut problemele lui L. I., în vârstă de 53 de ani.
Venit de zece lei, „impozit“ de 47 de lei
La începutul lunii mai, bărbatul a mers şi şi-a încasat cei 26 de lei şi s-a dus la Fisc să plătească şi contribuţia la asigurările sociale de sănătate (CASS), aferentă acelor venituri. Bărbatul susţine că de la Finanţe i-au calculat că datorează câte un leu pentru fiecare an cu venituri, respectiv pentru cei 16 lei din 2012 şi pentru cei zece lei din 2013. A plătit cei doi lei, dar când a mers la CAS Dolj, reprezentanţii instituţiei l-au pus pe om să achite 47 de lei pentru fiecare an, respectiv 94 de lei. Aşadar, bărbatul are de plată la stat 94 de lei, pentru venituri de 26 de lei pe doi ani. „Cum e posibil ca o persoană fără venituri să plătească o contribuţie de aproape 100 de lei, pentru un venit de 26 de lei, pe doi ani? Mi se pare ceva de «noaptea minţii» să plătesc la stat de trei-patru ori mai mult decât am încasat din dividende“, se plânge bărbatul.
Nu poate nici să-şi vândă acţiunile
Situaţia lui L. I. este şi mai încurcată. În mod paradoxal, omul nu are posibilitatea nici măcar să îşi vândă acţiunile respective, nici să le ţină în continuare. Şi vânzarea acţiunilor i s-ar considera un venit, astfel că proprietarul ar avea de plată la stat o sumă reprezentând CASS de 47 de lei.
Valoarea unei acţiuni la SIF Oltenia era vineri de 1,75 lei. Cele 21 de acţiuni ale craioveanului totalizau vineri 36,75 lei. Brokerii spun că o astfel de tranzacţie ar fi în devafoarea proprietarului de acţiuni, pe motiv că toate costurile ce implică tranzacţia ar depăşi preţul acţiunilor. Numai interogarea la Depozitarul Central costă nouă lei, plus comisionul firmei de brokeraj, plus alte taxe… Firmele de intermediere a acţiunilor nu se bagă să vândă 21 de acţiuni, din cauză că acele costuri cu tranzacţia sunt mai mari decât valoarea în sine a titlurilor de valoare, motiv pentru care l-au trimis pe bărbat la notar, dar numai după ce îşi găseşte o persoană căreia să i le doneze. „Mi-au spus de la SIF că pot să le donez la notar, dar de unde să am eu bani de notar? Şi de unde să găsesc pe cineva cu acţiuni la SIF, ca să le ia şi pe ale mele, să scap de ele“, se întreabă bărbatul. Un act încheiat la notar costă între 40 şi 80 de lei, dar actul de donaţie se face către o rudă de până la gradul patru.
Păstrarea celor 21 de acţiuni va aduce venituri anuale de 10 la 16 lei deţinătorului de fiecare dată când SIF va decide să plătească dividende. Potrivit legii, persoanele fizice care obţin aceste venituri sunt declarate la Fisc de către entităţile care distribuie dividendele. Chiar dacă proprietarul acţiunilor nu ar fi încasat efectiv banii de la SIF sau de la bancă, el tot ar fi figurat în evidenţele Fiscului cu acele venituri.
Neasigurat medical, din cauza celor zece lei încasaţi
Cei zece lei încasaţi de craiovean sub formă de dividende pentru acţiunile deţinute de la „Marea privatizare“ îl împiedică pe acesta să mai fie coasigurat la Sănătate, pentru că „are venituri“ şi aşa spune legea. „Este coasiguratul cuiva doar dacă nu are venituri. Acum dânsul nu mai este asigurat, pentru că realizează venituri. Îl cunosc pe reclamant şi eu îl consider de rea-credinţă, pentru că a venit pe aici şi ne-a ameninţat. E client vechi de-al nostru, pentru că nu vrea să îşi achite contribuţiile. Nu noi îl obligăm să plătească, ci legea îl obligă. Dânsul m-a ameninţat, acum câţiva ani, că o să vină la mine cu pistolul şi, atunci, am chemat poliţia“, a declarat o reprezentantă a CAS Dolj.
Situaţia lui L. I. este cunoscută la nivelul CAS Dolj, dar chiar şi aşa, autorităţile ridică din umeri, invocând legea care permite această inepţie: o dare la stat să fie de câteva ori mai mare decât însăşi venitul realizat.
Craioveanul este cunoscut celor de la CAS, pentru că în trecut el a mai avut un litigiu cu instituţia. În urma proceselor, instanţa a decis că omul are să plătească 1.500 de lei la CAS pe o perioadă în care el îşi închisese firma, susţine bărbatul. Constrâns de împrejurări, el şi-ar fi plătit datoria respectivă, câştigată de CAS în instanţă, spune acesta.
Sunt multe cazuri de acest gen în Dolj: contribuţia la stat este mai mare decât venitul
Sub protecţia anonimatului, o persoană cu funcţie de răspundere în cadrul CAS Dolj a recunoscut că sunt sute de astfel de cazuri în Dolj, în care nişte amărâţi cu venituri infime trebuie să contribuie la Sănătate nu cu o sumă de 5,5% din respectivul venit, ci cu minimum 47 de lei, cât reprezintă contribuţia calculată la nivelul salariului minim pe economie. La nivel central, se cunosc efectele acestei prevederi din Codul Fiscal asupra celor cu venituri mici. „Colegii mei de la Juridic au înaintat la Bucureşti o propunere de modificare legislativă, dar să ştiţi că sunt foarte mulţi asistaţi-social, sunt multe persoane care nu contribuie la Sănătate. Şi la noi, în Dolj, sunt foarte multe persoane în situaţia domnului care a reclamat la dumneavoastră, dar vă repet, aceasta este legea“, a spus reprezentantul CAS Dolj.
Şi GdS a mediatizat astfel de cazuri în care bătrâni amărâţi cu venituri infime sunt obligaţi să achite la stat contribuţii mai mari decât venitul în sine.
Potrivit legii, orice venit ar avea o persoană până la nivelul salariului minim pe economie, contribuţia la CASS va fi de 47 de lei, adică 5,5% din salariul minim pe economie. La venituri mai mari decât salariul minim, contribuţia este de 5,5% din acel venit.
Ministerul Finanţelor, singurul în măsură să schimbe legea
Reprezentaţi ai Fiscului doljean susţin că o adeverinţă de venit eliberată de instituţie este valabilă trei luni şi că veniturile unei persoane din dividende sau din tranzacţii cu acţiuni apar în declaraţia 205, chiar dacă persoana fizică nu şi le declară la alte instituţii.
GdS a adresat o serie de întrebări Ministerului Finanţelor Publice, legat de acest subiect, dar până la închiderea ediţiei nu a fost transmis un răspuns. Doar Ministerul Finanţelor poate modifica prevederea respectivă din Codul Fiscal, în sensul de a elimina prevederea de a se achita CASS minim la nivelul unui salariu minim pe economie şi nu de 5,5% din venit, cum ar trebui să fie în realitate.
Aberaţia legislativă care le pricinuieşte neplăceri amărâţilor cu venituri de câţiva lei pe an
Art. 296(27) din Codul Fiscal, modificat în 2011 prin OUG nr. 125 prevede că baza de calcul a CAS „nu poate fi mai mică decât un salariu de bază minim brut pe ţară“. Iată textul integral al articolului cu pricina, cu precizarea că dividendele şi acţiunile intră la categoria „investiţii“:
„(1) Contribuţia de asigurări sociale de sănătate se datorează şi de către persoanele care realizează venituri din:
a) abrogat; b) investiţii; c) premii şi câştiguri din jocuri de noroc; d) operaţiunea de fiducie, potrivit titlului III; e) alte surse, astfel cum sunt prevăzute la art. 78.
(2) Persoanele care nu realizează într-un an fiscal venituri de natura celor menţionate la cap. I, venituri sub forma indemnizaţiilor de şomaj, venituri din pensii mai mici de 740 de lei, precum şi venituri de natura celor menţionate la art. 296(21) alin. (1) lit. a)-d), g) şi h), art. 52 alin. (1) lit. b)-d) şi din asocierile fără personalitate juridică prevăzute la art. 13 lit. e) au obligaţia plăţii contribuţiei de asigurări sociale de sănătate asupra veniturilor prevăzute la alin. (1).
(3) Persoanele care realizează într-un an fiscal venituri de natura celor menţionate la alin. (1) plătesc contribuţia asupra tuturor acestor venituri. Baza lunară de calcul a contribuţiei de asigurări sociale de sănătate nu poate fi mai mică decât un salariu de bază minim brut pe ţară“.
