Comunitatile de momârlani care traiesc pe muntii din imprejurimile Vaii Jiului incep, dupa Paste, petrecerile câmpenesti in jurul bisericilor, invitati fiind toti cei din imprejurimi, rude si cunoscuti. Agapele câmpenesti – obiceiuri pastrate in timp de la vechii daci – vin sa vesteasca renasterea naturii, acesta fiind un bun prilej de impacare in ritmul horei.
Traditia spune ca momârlanii taie câte un berbec, pregatesc masa cu varza calita si pasat – malai fiert cu unt si brânza de oi – totul fiind facut numai de barbati.
Momârlanii din comunitatea Lunca Jiului au chefuit chiar in a doua zi de Paste, locul ales de acestia fiind curtea uneia din cele mai vechi biserici din judetul Hunedoara, Biserica Sânioni, unde se oficiaza doar trei slujbe pe an si al carei clopot e inscriptionat cu anul 706.
Oamenii au intins mese dis-de-dimineata, iar curtea bisericutei s-a umplut de petrecareti. Momârlanii, imbracati in straie populare, si-au invitat la agapa rudele si cunostintele apropiate, carora le-au oferit mâncaruri traditionale, colaci, varza calita, ciorba de berbec, vin si pasat, o mâncare ce se pregateste numai in aceasta zona, in caldari mari de arama, din porumb macinat, unt si brânza de oi. „Bucatele pentru meseni sunt pregatite de barbati, numai ei au voie sa stea lânga foc si sa prepare pasatul sau zeama de zarzavat. Femeile merg la biserica si se roaga in aceasta zi. Asa spune obiceiul si asa trebuie sa facem si noi, chiar daca s-a mai pierdut din el câte ceva“, a declarat Ion Strâmb, unul dintre localnicii din Lunca Jiului.
