Vitamina D, esenţială în tratamentul osteoporozei

Versiunea pentru tiparire

Marimea textului:

Fracturile osteoporotice pot fi prevenite mai bine prin administrarea unor medicamente noi care conţin, pe lângă alendronat (biofosfonat), şi vitamina D3 (colecalciferol), susţin medicii specialişti.

Potrivit dr. Adrian Bichea, de la Spitalul de Urgenţă Craiova, insuficienţa de vitamina D este o mare problemă în rândul femeilor la menopauză care suferă de osteoporoză. „Două din trei femei cu această boală nu primesc suficientă vitamina D. Din acest motiv, este împiedicată fixarea eficientă a calciului în oase şi favorizată astfel pierderea de masă osoasă“, a spus dr. Bichea.

Vitamina D este o componentă esenţială în tratamentul osteoporozei, contribuind la absorbţia calciului în organism din alimentaţie şi suplimente alimentare. Medicamentele standard pentru osteoporoză au în compoziţie doar alendronat, fără vitamina D.

Soarele, principala sursă

Principala sursă de vitamina D o constituie expunerea la soare. Sub acţiunea razelor ultraviolete solare, pielea produce vitamina D necesară organismului. Cantitatea de vitamina D sintetizată este însă influenţată de anotimpuri, anumite ore ale zilei, loţiunile solare şi pigmentarea pielii. Pe măsură ce îmbătrânim, pielea îşi pierde capacitatea de a transforma vitamina D în forma sa activă.

Altă sursă mai puţin importantă o constituie alimentele. Vitamina D se găseşte în gălbenuşul de ou, stridii, ficat, peşte gras. Rareori însă, alimentaţia standard conţine un aport suficient de vitamina D. Necesarul de vitamina D variază în funcţie de vârstă. O persoană are în general nevoie de 100 UI pe zi, cantitate care poate fi foarte greu procurată doar din alimentaţie. Vitamina D se găseşte în cantităţi atât de mici în alimente, încât ar trebui să mâncăm, de exemplu, 30 de ouă pentru a ne asigura necesarul zilnic. De aceea, expunerea la soare este foarte importantă.

Pentru femeile cu vârste cuprinsă între 50 şi 70 de ani, necesarul este de 400 UI, iar peste 70 de ani, de 600 UI.