În ciuda finanţării de la CAS care depăşeşte 5.000 de lei pe lună, medicii de familie demonstrează că sunt muritori de foame
În Dolj, socotelile medicilor de familie nu se potrivesc cu cele ale Casei de Asigurări de Sănătate (CAS). Dacă medicii de familie spun că vor ajunge la faliment din cauza contractului-cadru pe 2011-2012, finanţatorul susţine că nu sunt motive de nemulţumire.
Venituri mai mari cu 200 -1.700 de lei
În luna aprilie, cele mai mici fonduri, de 1.847 de lei, au revenit unui medic de familie cu 308 pacienţi. La polul opus s-au aflat un medic de familie din mediul rural, care la 2.800 de asiguraţi a primit de la CAS Dolj 14.664 de lei, şi un medic de familie din Craiova cu 4.080 de pacienţi, cu un venit de 14.121 de lei. Majoritatea medicilor de familie au avut venituri care au depăşit 5.000 de lei.
Potrivit contractului-cadru pe 2011-2012, de la 1 iulie medicii de familie urmează să fie plătiţi mai puţin pentru numărul de pacienţi de pe listă şi mai mult pentru servicii.
O simulare de calcul pentru venit realizată de CAS Dolj, fără a socoti şi sporul de rural, arată că un medic de familie care are 20 de consultaţii pe zi va beneficia de o creştere a veniturilor lunare de 1.728 de lei în cazul cabinetelor cu 500 de asiguraţi, 1.278 de lei pentru cabinetele cu 1.000 de pacienţi, 828 de lei pentru cabinetele cu 1.500 de pacienţi, 558 de lei pentru cabinetele cu 1.800 de pacienţi, 378 de lei pentru cabinetele cu 2.000 de pacienţi, 198 de lei pentru cabinetele cu 2.200 de pacienţi şi 270 de lei pentru cabinetele cu 3.000 de pacienţii. Singurii care pierd, potrivit acestui calcul, sunt medicii de familie cu peste 4.000 de pacienţi, la care scăderea va fi de 630 de lei.
Cheltuielile
De cealaltă parte, medicii de familie susţin că fondurile primite de la CAS nu sunt acelaşi lucru cu salariul lor, pentru că adevărata problemă sunt banii care îi rămân în mână medicului după scăderea tuturor cheltuielilor cu cabinetul. Dr. Dalida Mosorescu susţine că din banii primiţi de la CAS Dolj, după o lună de muncă mai rămâne cu un salariu care de multe ori este mai mic decât al asistentei. „Am 1.400 de pacienţi pentru care primesc lunar de la CAS între 6.700 şi 7.200 de lei. Din această sumă, las ordine de plată la bancă de 2.600 de lei pentru CAS şi salariile angajaţilor. Am angajată contabilă, pentru că la cât de încurcată este legislaţia acum nu mă descurc să ţin evidenţa cabinetului. Am femeie de serviciu şi o asistentă medicală. Mai am o asistentă în concediu medical, căreia îi plătesc indemnizaţia, după care recuperez cu întârziere aceşti bani de la CAS. În a treia lună trebuie să plătesc contribuţiile ca şi PFA care totalizează 1.250 de lei“, a declarat dr. Mosorescu.
Medicul de familie spune că urmează cheltuielile lunare: curentul (între 60 şi 150 de lei vara, când foloseşte aer condiţionat), apă-canal (30 de lei), contractul pentru deşeuri menajere (20 de lei), contractul pentru deşeuri medicale (20 – 30 de lei), iar pe timpul iernii factura la termoficare de 250 – 300 de lei. „Mai sunt şi cheltuielile materiale ale aparatului de urgenţă (medicamente, materiale de dezinfecţie, seringi, pansamente), care sunt de 150 de lei, cheltuielile cu materialele consumabile (cartuşe de imprimantă, coli de hârtie, pahare de plastic, dosare, baterii pentru otoscop), de 150 – 200 de lei şi materiale de curăţenie (şerveţele, hârtie igienică, detergenţi, mop, găleată), care depăşesc 100 de lei“, a precizat dr. Mosorescu. În fiecare lună, medicii de familie plătesc o taxă de 30 de lei către Colegiul Medicilor şi de mai multe ori pe an sunt obligaţi să participe la cursuri de perfecţionare pe banii lor. Participarea la o conferinţă medicală costă aproximativ 200 de lei şi se traduce în puncte importante pentru evaluarea activităţii medicului.
Şi cheltuielile nu se opresc aici. Dr. Mosorescu spune că medicii plătesc o dată la doi ani către CNAS o taxă de evaluare de 1.000 de lei (pentru cabinetele de la oraş) şi 200 de lei pentru cabinetele de la ţară. „Este o evaluare prin care CAS verifică dacă sunt încheiate poliţele de malpraxis, contractele de muncă ale angajaţilor sau dacă există autorizaţie de liberă practică“, a precizat doctoriţa.
La toate acestea se adaugă banii cheltuiţi, mai rar, ce-i drept, cu zugrăvitul, înlocuirea linoleumului, reparaţii curente (chiuvete, yale, mobilier). În plus, dr. Mosorescu spune că este obligată să aibă montat sistem antiefracţie, pentru întreţinerea căruia trebuie să plătească 100 de lei pe lună, să achite redevenţa (200 de lei), contractul cu ITM de 70 de lei pe trimestru pentru protecţia muncii şi 100 de lei pe an pentru încărcarea extinctorului în baza contractului obligatoriu cu pompierii.
La sfârşit, medicul de familie spune că îi mai rămân de regulă 600 de lei şi în cazuri cu totul excepţionale – o dată pe an – în urma regularizării de la CAS, îi revin 1.800 de lei.
În Dolj există şi medici mulţumiţi de noul contract-cadru. Dr. Hisham Tageldin, medic de familie la Bulzeşti – Frăţila, susţine că medicii vor fi stimulaţi să ofere mai multe consultaţii. „Dacă mă refer la mine, voi avea o pierdere de 800 de lei la plata per capita, unde valoarea punctului a scăzut de la 4,5 lei la 3 lei. Însă, pierderea va fi compensată prin plata serviciilor, a căror valoare s-a dublat, de la 0,9 lei punctul la 1,8 lei“, a declarat dr. Tageldin. Medicul de origine sudaneză susţine că lucrează peste program în regim de permanenţă, iar la sfârşit de lună îi mai rămân în jur de 2.500 de lei, o sumă pe care o consideră mulţumitoare, având în vedere că nici primarul nu câştigă atât.
Bugetul
Potrivit CAS Dolj, până pe 15 iunie semnaseră actele adiţionale pentru luna iunie 319 din cei 412 medici de familie. Majoritatea medicilor de familie şi-au depus dosarele în vederea încheierii contractelor pe 2011-2012, care vor intra în vigoare de la 1 iulie. Bugetul pentru asistenţa medicală primară în anul 2011 este de 36.460.000 de lei, iar în 2010 a fost de 39.870.000 de lei.
