Angajaţi timoraţi care comunică greu şi nu reuşesc să se integreze, nu ştiu nici măcar o limbă străină, iar computerul este pentru ei o mare necunoscută. Aceasta este imaginea pe care o afişează absolvenţii de liceu sau de facultate în primele lor zile de muncă. La polul opus se află angajatorul, care are nevoie de forţă de muncă şi care priveşte îngrozit acest produs proaspăt al învăţământului românesc.
Oamenii de afaceri doljeni se plâng de lipsa de pregătire a noilor angajaţi şi critică sistemul de învăţământ românesc, mult prea învechit pentru a face faţă cerinţelor pieţei forţei de muncă. Aceştia au susţinut raportul prezentat de preşedintele Traian Băsescu, conform căruia învăţământul are probleme grave de eficienţă şi calitate, considerând că nivelul de pregătire al tinerilor a avut repercusiuni asupra calităţii forţei de muncă. Învăţatul pe de rost, cursurile vechi neadaptate învăţământului european şi lipsa de interes a studenţilor şi profesorilor au făcut ca absolvenţii să aibă probleme de comunicare şi adaptare atunci când îşi găsesc un loc de muncă. „Este o mare problemă cu tinerii angajaţi, fie că sunt absolvenţi de şcoală profesională, de liceu sau facultate. Studenţii lipsesc de la cursuri cât pot de mult, profesorii nu fac nimic ca să îi atragă la cursuri, acestea nu sunt adaptate, se predă la fel ca acum 10-20 de ani. Nu se pune accent pe formarea profesională. Tinerii care nu urmează o facultate trebuie determinaţi să înveţe o meserie deoarece cea mai mare problemă cu care se confruntă întreprinderile din România este aceea că angajaţii nu cunosc nici o meserie. Trebuie să existe o colaborare între mediul de afaceri şi instituţiile de învăţământ. Acestea trebuie să ofere forţă de muncă pregătită, iar agenţii economici trebuie să ofere posibilitatea elevilor şi studenţilor să facă practică“, a explicat Valentin Cristea, preşedintele Consiliului Local al Întreprinderilor Mici şi Mijlocii (CLIMM) Craiova.
Absolvenţii, repetenţi la limbi străine
Absolvenţii nu ştiu să folosească la locul de muncă informaţiile pe care le-au acumulat în timpul şcolii şi, cu toate că trec în CV-uri anumite abilităţi, în momentul interviului angajatorul observă că experienţa şi calităţile candidatului nu corespund realităţii. „Am avut nevoie de oameni care să elaboreze programe europene. Le-am cerut chestiuni elementare, să cunoască limba engleză şi să ştie să lucreze pe calculator şi le-am pus câteva întrebări de cultură generală şi din aproximativ 20 de candidaţi de-abia am reuşit să angajez doi“, a menţionat Cristea. Dar aceste cerinţe elementare care reprezintă o grea încercare pentru candidaţi nu sunt studiate decât în liceu, în facultate fiind considerate materii opţionale. „Pe limbile străine şi pe informatică nu se pune accent decât la facultăţile de profil. Examinarea constă într-un colocviu, iar o notă o iei în funcţie de prezenţă. În facultate nu dobândeşti cunoştinţe noi de limbi străine sau informatică, rămâi cu ce ai învăţat în liceu. Cerinţele minime ale angajatorului le poţi îndeplini doar dacă eşti autodidact“, a precizat Dana Prună, preşedinta Convenţiei Organizaţiilor Studenţeşti Craiova.
Decât muncitor, mai bine şomer
Absolvirea unui liceu şi obţinerea unei diplome de bacalaureat nu le permit tinerilor să îşi găsească un loc de muncă de care să fie mulţumiţi şi de aceea mulţi preferă să primească ajutorul de şomaj de la stat. „Decât să facă nişte cursuri şi să aibă o meserie, preferă să fie şomeri, să stea acasă şi să ia bani. De aceea trebuie luate nişte măsuri şi noi propunem să nu mai primească ajutorul de şomaj până nu arată că merg la un curs, iar acest ajutor de şomaj să fie de 30-40% din salariul minim, şi nu 70% cât este acum“, a spus Valentin Cristea.
