Agenţia Naţională de Integritate (ANI) a anunţat, într-un comunicat, că a constatat că şapte primari şi viceprimari, printre care şi Vasile-Pîrvu Boeangiu – primar al comunei Alunu, judeţul Vâlcea, au fost în incompatibilitate, întrucât au reprezentat primăriile în societăţi comerciale de interes local sau au fost administratori de firme.

ANI a constatat că primarul Vasile Pîrvu Boeangiu este în incompatibilitate începând din 4 iunie 2008, întrucât „desfăşoară activităţi remunerate în cadrul Cabinetului Medical Dr. Boeangiu Vasile-Pîrvu”. Potrivit dispoziţiilor articolului 87, alineatul 1, litera k) din Legea 161/2003, funcţia de primar este incompatibilă cu orice alte activităţi remunerate.

Ceilaţi primari şi viceprimari incompatbili sunt: Ovidiu Teodor Creţu – primar al municipiului Bistriţa, judeţul Bistriţa-Năsăud, Constantin Cornel Ionică – viceprimar al municipiului Piteşti, judeţul Argeş, Ioan Fofiu – viceprimar al comunei Lazuri de Beiuş, judeţul Bihor, Vasile-Marin Jurj – primar al comunei Arieşeni, judeţul Alba, Costinel Ciubotariu – primar al comunei Suliţa, judeţul Botoşani, şi Lucian Chitic – primar al comunei Tortoman, judeţul Constanţa .

Cancelarul german Angela Merkel, a cărei coaliție conservatoare (Uniunea Creștin-Democrată/Uniunea Creștin-Socială) a câștigat alegerile parlamentare organizate duminică în Germania, a salutat ceea ce a numit „super-rezultatul” obținut de conservatori și a promis „patru noi ani de succes” la conducerea executivului german, informează Agerpres.

Merkel își asigură astfel al treilea mandat consecutiv de cancelar și devine al treilea politician german ce reușește această performanță, după Konrad Adenauer și Helmut Kohl. În discursul rostit la sediul CDU după anunțarea primelor rezultate ale sondajelor la ieșirea de la vot, Angela Merkel a subliniat totuși că este prematur să discute despre intențiile avute în vedere pentru noul cabinet.

”Vom face tot posibilul în următorii patru ani, împreună, pentru a-i face ani de succes pentru Germania. Este prea devreme să spunem cum vom proceda, dar astăzi trebuie să sărbătorim”, a spus lidera conservatorilor germani în fața susținătorilor reuniți la sediul CDU.

Sondajul la ieșirea de la urne publicat de canalul de televiziune ARD la finalul scrutinului de duminică arată că Uniunea Creștin-Democrată/Uniunea Creștin-Socială (CDU/CSU) a obținut cele mai multe voturi în legislativele organizate duminică în Germania. Astfel, blocul conservator (CDU-CSU) a obținut 42,5% din voturi, ceea ce reprezintă cel mai bun scor electoral al alianței după 1990. În același timp, Liber Democrații (FDP), partenerii de coaliție ai conservatorilor, ar fi obținut doar 4,6% din voturi și ar rata astfel intrarea în parlament.

Pe locul al doilea după CDU-CSU se plasează Partidul Social-Democrat (SPD), cu 25,6% din voturi, iar pe poziția a treia stânga radicală—Die Linke, cu 8% din sufragii, și Verzii—8% din voturi. De asemenea, noul partid eurosceptic ‘Alternativa pentru Germania’ a fost votat de 4,9% din germani și va rata și el, la limită, pragul necesar de 5% din voturi necesar pentru a avea acces în Bundestag.

Agenții economici oferă, la începutul acestei săptămâni, peste 12.000 de locuri de muncă la nivel național, în scădere cu aproximativ 8,27% față de oferta anterioară, când numărul posturilor vacante era de 13.173, informează Agerpres, citând AgențiaNaționale pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM).

Dintre cele 12.083 locuri de muncă vacante, existente în data de 23 septembrie 2013, cele mai multe sunt oferite în județul Cluj (2.287), Municipiul București (1.187), urmat de județele Iași (637), Hunedoara (514), Brașov (446), Arad (392), Satu-Mare (391) și Bistrița-Năsăud (389).. La polul opus se situează județele Buzău (50 posturi), Sălaj (45), Suceava (25), Bacău (20) și Caraș-Severin (10).

Pentru persoanele cu studii superioare sunt oferite 830 locuri de muncă, după cum urmează: 85—de programator, 30—de inginer mecanic, 24—de inginer economist, 23—de inginer de sistem în informatică, 17—de consilier/expert/inspector/referent/economist în economie generală etc.

De asemenea, în cazul persoanelor cu studii medii, profesionale și lucrători necalificați sunt disponibile 11.253 locuri de muncă, dintre care: 965 pentru confecționer-asamblor articole din textile, 879 pentru șofer autocamion/mașină de mare tonaj, 599 pentru muncitor necalificat în industria confecțiilor, 537 pentru muncitor necalificat la asamblarea, montarea pieselor, 512 pentru operator confecționer industrial îmbrăcăminte din țesături, tricotaje, materiale sintetice, 304 pentru agent de securitate, 231 pentru agent de vânzări etc.

Persoanele interesate să ocupe un loc de muncă se pot adresa agențiilor teritoriale pentru ocuparea forței de muncă de domiciliu sau de reședință sau pot accesa adresa de Internet a ANOFM, unde pot vizualiza locurile de muncă vacante oferite în fiecare județ, pe meserii, precum și persoanele de contact cărora le pot solicita informații suplimentare.

Ministerul Apărării Naţionale (MAPN) a făcut publice numele celor doi români care au decedat aseară, în urma unui atac cu un dispozitiv exploziv improvizat, pe timpul executării unei misiuni de luptă în Estul Afganistanului.  Este vorba de maistrul militar clasa a III-a Vasile Claudiu Popa, în vârstă de 28 de ani, care era căsătorit şi se afla la a doua misiune în Afganistan şi era angajat al M.Ap.N. din anul 2006. Era decorat cu Emblema de Onoare a Statului Major General, Medalia NATO article V şi cu Emblema de Onoare a Forţelor Navale.

Al doilea militar decedat este plutonierul Adrian Postelnicu, în vârstă de 34 de ani, care era la prima misiune în Afganistan şi era angajat al M.Ap.N. din anul 2009. Era decorat cu Emblema de Onoare a Forţelor Navale. Militarii români din Forţele pentru operaţii speciale acţionează în cadrul ISAF, în zona de Est a Afganistanului. Conducerea Ministerului Apărării Naţionale transmite sincere condoleanţe familiilor îndoliate.

Administraţia Bazinală de Apă (ABA) Jiu este implicată în proiectul „Let’s do it România!”. Acțiunea de igienizare efectuată în județul Dolj de către voluntarii A.B.A Jiu se va desfășura pe râul Jiu, amonte-aval pod Podari; râul Jiu, amonte-aval pod Bucovăţ, pârâul Amaradia, amonte-aval pod CF (European70), râul Jiu, amonte-aval Baraj Işalniţa, pârâul Raznic.

Potrivit unui comunicat al ABA Jiu, la fel ca în anii trecuți, şi de această dată Administraţia Bazinală de Apă Jiu va contribui la desfăşurarea proiectului atât cu materiale necesare, (saci, manuşi), cât şi  cu implicarea angajaţilor proprii în acţiunea de cartare şi curăţenie. Totodată, pentru o cât mai bună desfăşurare a acţiunii de igienizare, conducerea  A.BA. Jiu  a decis să folosească şi utilajele din dotare necesare în data de 28 septembrie 2013 pentru transportul deşeurilor din zonele de colectare către zonele de depozitare.

“Administraţia Bazinală de Apă Jiu s-a implicat în proiectul Let’s do It România la nivelul celor trei Sisteme de Gospodărire a Apelor şi S.H Petroşani în fiecare an. Amintim că anul trecut, în 2012  voluntarii Administraţiei Bazinală de Apă Jiu au fost peste 200 şi au colectat de pe marginea râurilor din bazinul hidrografic Jiu 129 mc de gunoi“, a declarat  Marin Talău, director A.B.A Jiu.  

Sistemul de Gospodărire a Apelor Dolj & ABA Jiu (sediu) va participa la acţiune cu 60 de  voluntari, saci, mănuşi, utilaje necesare pentru ridicarea gunoiului, maşini pentru transportul acestuia către depozitele de gunoi de la Mofleni.

Voluntarii A.B.A Jiu  vor efectua igienizarea pe cursurile de apă amintite, zone unde an de an apar depozite de gunoaie. Cel mai mare proiect de implicare socială din ţară “Let’s do it, România!” va fi organizat în acest an pe 28 septembrie.

Camera Deputaţilor nu va mai putea asigura plata sumei forfetare pentru deputaţi aferentă ultimelor trei luni din an, respectiv octombrie, noiembrie şi decembrie, bugetul alocat instituţiei pe anul în curs urmând a fi epuizat, susţin surse parlamentare, citate de Mediafax. Potrivit surselor respective, suma forfetară pentru ultimele trei luni ale anului 2013 se ridică la 14 milioane de lei, echivalentul a circa trei milioane de Euro, bani care însă nu se regăsesc în bugetul Camerei Deputaţilor. Această sumă, de 14 milioane de lei, a fost solicitată, în vară, la rectificarea bugetară, însă nu a fost acordată, au relatat aceleaşi surse.

Sursele citate au mai arătat că situaţia actuală, în care Camera nu mai poate asigura plata sumei forfetare, a fost cauzată de faptul că parlamentarii au stat circa şase luni în plus la hotel. Situaţia poate avea, potrivit aceloraşi surse, o singură rezolvare, care ar consta în acordarea unei rectificări pozitive a bugetului Camerei Deputaţilor în luna în curs sau în octombrie.

Potrivit legislaţiei în vigoare, deputaţii primesc, în scopul exercitării mandatului în circumscripţiile electorale, o sumă forfetară care se acordă lunar şi care echivalează cu o indemnizaţie şi jumătate brută. Din suma forfetară deputaţii îşi pot plăti cheltuieli cu personalul angajat la birourile parlamentare, dar şi cheltuieli pentru bunuri şi servicii. În medie, un deputat decontează la Camera Deputaţilor cheltuieli care fac obiectul sumei forfetare de 5.000 de lei pe lună.

Prezența companiilor românești în Vidin a crescut semnificativ după inaugurarea în luna iunie a podului care leagă acest oraș bulgăresc de Calafat, scrie azi cotidianul sofiot Monitor, citat de agerpres.ro. În cele mai multe cazuri, prețurile din cel mai sărac oraș din Bulgaria sunt mai mici față de cele din România și locuitorii de pe malul stâng al Dunării profită de acest avantaj. Numărul românilor care vin la Vidin pentru cumpărături sau se cazează la hotelurile bune din oraș a crescut cu aproximativ 20%. Un cuplu românesc a ales fortăreață medievală Baba Vida din Vidin pentru locul ceremoniei de căsătorie.

În același timp, pe piața din România au intrat mai multe companii din Vidin, specializate mai ales în domeniul materialelor de construcții. Continuă și exportul de produse alimentare spre România, iar de curând românii au început să se intereseze și de produse bulgărești din industria ușoară.

În altă ordine de idei, doar o echipă de polițiști rutieri din cele 60 verificate într-o operațiune secretă nu ia mită, scrie ziarul 24 Ceasa, citând surse din anchetă. Timp de două luni și jumătate, inspectorii din departamentul de securitate internă din Ministerul de Interne au verificat în secret 60 de echipe de polițiști care patrulează pe străzile Sofiei și șoselele din zonă. Rezultatele sunt șocante: o singură echipă nu ia mită. Polițiștii care fac parte din această echipă cinstită au însă un contract secret cu ministerul de interne în cadrul operațiunii de combatere a corupției și au ca sarcină să-și monitorizeze colegii.

În curând va începe procesul în instanță împotriva celor 17 polițiști rutieri din Pazardjik (sudul țării) reținuți în 2011 pentru luare de mită. Se așteaptă că după începerea acestui proces, parchetul să comunice date cu privire la noua operațiune de combatere a corupției printre polițiștii rutieri.