VfB Stuttgart – Rapid 2-1
• Stadion „Gottlieb Daimler“, spectatori: 14.000.
• Au marcat: M. Gomez ’20, ’37 / Burdujan ’80.
VfB Stuttgart: Heinen – Gerber, Babbel, Delpierre, Hinkel – Gronkjaer (’89, Stranzl), Carevici, Hitzelsperger, Gentner – Cacau (’76, Tiffert), Gomez (’60, Streller ’60). Antrenor: Giovanni Trapattoni.
Rapid: Minca – M. Constantin, Maftei, Rada – Badoi, Maldarasanu, Ilyes (’76, Burdujan), Karamyan – Buga (’63, E. Dica), N. Constantin (’51, Vasilache), D. Niculae. Antrenor: Razvan Lucescu.
• Cartonase galbene: Carevic / Maldarasanu, Ilyes, Burdujan.
• A arbitrat: Domenico Messina (Italia).
Spre surprinderea presei internationale, trupa lui Razvan Lucescu se uita de sus la Sahtior Donetk, VfB Stuttgart, PAOK Salonic si Rennes.
Rapid Bucuresti s-a calificat in 16-imile Cupei UEFA de pe primul loc din grupa G, desi a pierdut, cu scorul de 1-2, meciul cu VfB Stuttgart, disputat miercuri, pe arena „Gottlieb Daimler“. Rapid a acumulat noua puncte, la fel ca si Sahtior Donetk si VfB Stuttgart. Echipa giulesteana a depasit in clasament pe Sahtior, cu care se afla la egalitate in privinta golaverajului, datorita numarului mai mare de goluri marcate. VfB Stuttgart ocupa locul trei in clasament, deoarece are un golaveraj mai slab decât primele doua clasate. PAOK Salonic, care s-a clasat pe locul patru, si formatia pregatita de Ladislau Bölöni, Rennes, care s-a situat pe locul cinci, au ratat calificarea in primavara europeana.
In 16-imi, Rapid va intâlni ocupanta locului trei din una dintre celelalte grupe ale Cupei UEFA.
Burdujan a trimis Stuttgartul pe locul trei
In disputa de pe „Gottlieb Daimler“, atacantul Mario Gomez a deschis scorul in minutul 20, la o iesire gresita a portarului Minca. Acelasi jucator a marit avantajul lui Stuttgart, in minutul 38, cu un sut din interiorul careului.
Rapid a redus din diferenta in minutul 80, prin Burdujan, la o faza la care gazdele au solicitat hent. Acest gol a detronat-o pe Stuttgart din postura de lidera a grupei, pozitie care a fost ocupata de Rapid.
Imbatat de succes, patronul formatiei giulestene, George Copos, a dezvaluit ca noul obiectiv al echipei antrenate de Razvan Lucescu in Cupa UEFA este atingerea sferturilor de finala. „Sunt foarte bucuros ca am reusit sa incheiem grupa pe primul loc. Baietii si-au dat seama ca daca se concentreaza pot sa bata orice echipa din Europa. Iar obiectivul pe care il avem acum este sa mergem in sferturile de finala“, a spus Copos.
Paradoxul fotbalului românesc
Cotidianul Berliner Zeitung a prezentat cu uimire ultimele succese ale fotbalului românesc: „Fotbalul românesc traieste o revigorare dupa ce parea sortit esecului. In urma cu un an, antrenorul echipei franceze Rennes, fostul international român Ladislau Bölöni, facea o profetie sumbra in ceea ce priveste viitorul fotbalului românesc. Conform parerii lui, «cluburile de fotbal românesti nu sunt competitive pe scena europeana. Doar echipa nationala mai contribuie la intretinerea mândriei acestei tari fanatice dupa fotbal. România se afla intr-o criza economica si aceasta dureaza inca, iar fotbalul sufera din acest motiv»“.
Tocmai aceste insuccese continue par sa fi dus in mod paradoxal, nu se stie cum, la o revigorare a cluburilor românesti. Pe 3 decembrie, Steaua, Dinamo si Rapid serbau astfel victorii in Cupa UEFA. Doua echipe, Steaua – in Grupa C si Rapid – in Grupa G, au devenit sefe de pluton, conducând in clasamente. In evaluarea pe cinci ani realizata de UEFA pentru România, cele trei echipe au adus pâna acum un coeficient de 9,833 puncte, devansând astfel tari ca Anglia, Italia sau Spania. Pe lânga toate acestea, Steaua se numara si printre cele mai bune zece cluburi din Europa, inaintea lui AC Milan, Manchester United sau PSV Eindhoven.
Cum se face ca niste cluburi care au avut doar insuccese au ajuns dintr-o data pe pozitii asa de bune? Aceasta revigorare se datoreaza mai degraba decaderii echipei nationale, multe dintre gloriile fotbalului românesc fiind transferate in anii trecuti la echipe din Spania, Italia sau Germania. La Rapid si Steaua Bucuresti insa, de trei ani nu a mai avut loc nici un transfer de jucator de valoare in exterior, ceea ce ar putea explica fenomenul“.
