Cereala-minune cultivată de mii de ani în India și considerată esențială pentru alimentația a milioane de oameni atrage acum atenția comunității științifice internaționale. Un studiu recent realizat de cercetători japonezi a scos la iveală compuși bioactivi neașteptați în mei, o plantă apreciată deja pentru rezistența sa la secetă și valoarea nutrițională ridicată.
Descoperirea ar putea deschide noi direcții de cercetare în domeniul alimentației sănătoase și al prevenirii unor afecțiuni cronice precum diabetul și bolile inflamatorii.
Descoperire surprinzătoare în 59 de varietăți de mei
Cercetătorii de la Universitatea Hokkaido din Japonia au analizat 59 de varietăți de mei cultivate în India, folosind tehnologii moderne de lipidomică, o metodă care permite identificarea și studierea grăsimilor și a compușilor bioactivi din alimente.
Rezultatele au fost remarcabile: oamenii de știință au identificat nu mai puțin de 219 tipuri de molecule lipidice și au descoperit o categorie de compuși care nu mai fusese raportată anterior în această cereală.
Potrivit specialiștilor, acești compuși au fost asociați în cercetări anterioare cu efecte antidiabetice și antiinflamatoare, ceea ce ridică noi întrebări privind beneficiile reale ale consumului de mei.
O „comoară” nutritivă ascunsă într-o cereală modestă
Deși este adesea considerat un aliment tradițional, meiul câștigă popularitate la nivel mondial datorită capacității sale de a rezista la temperaturi extreme și secetă, într-un context în care schimbările climatice afectează tot mai mult agricultura globală.
În plus, cereală este bogată în fibre, vitamine și minerale, fiind recomandată în numeroase diete datorită profilului său nutritiv.
Studiul arată însă că beneficiile acestei plante ar putea fi mult mai complexe decât se credea până acum.
Fiecare varietate are o „amprentă” proprie
Analiza efectuată de cercetători a evidențiat faptul că fiecare tip de mei prezintă o combinație unică de molecule lipidice.
Specialiștii au descris aceste diferențe drept adevărate „amprente lipidice”, care pot influența proprietățile nutritive și funcționale ale fiecărei varietăți.
Aceste informații ar putea contribui în viitor la dezvoltarea unor culturi cu valoare nutritivă îmbunătățită și la utilizarea meiului în produse alimentare destinate prevenirii anumitor afecțiuni.
O cultură esențială pentru viitorul alimentației
Rezultatele cercetării au fost publicate în prestigioasa revistă științifică Food Chemistry și aduc argumente suplimentare în favoarea promovării meiului ca aliment al viitorului.
Într-o lume confruntată cu provocări legate de securitatea alimentară și sănătatea publică, această cereală străveche ar putea deveni un aliat important atât pentru agricultură, cât și pentru prevenirea bolilor asociate stilului modern de viață.
Citește întreg articolul pe G4food.ro
Citește și: Solstițiul de vară aduce cea mai lungă zi din an. Ce se întâmplă de duminică
