Duminică, 21 iunie, are loc solstițiul de vară, fenomenul astronomic care marchează începutul verii în emisfera nordică și aduce cea mai lungă zi și cea mai scurtă noapte din an.
Pentru milioane de oameni, acesta este momentul în care Soarele atinge punctul maxim pe cer. Este și momentul când soarele oferă cele mai multe ore de lumină din întregul an. Însă, paradoxal, odată cu această zi record, începe și numărătoarea inversă către iarnă. Zilele vor deveni treptat tot mai scurte până la solstițiul de iarnă din decembrie.
De unde provine denumirea de solstițiu
Denumirea de „solstițiu” provine din limba latină, din cuvintele „sol” (soare) și „stitium” (oprire). Acesta face referire la momentul în care aparenta deplasare a Soarelui pe cer ajunge la punctul său extrem înainte de a-și schimba direcția.
Fenomenul este cauzat de înclinarea axei Pământului în raport cu Soarele. În această perioadă, emisfera nordică este orientată cel mai mult către astrul zilei, beneficiind de maximum de lumină și căldură. În același timp, în emisfera sudică are loc exact opusul: cea mai scurtă zi a anului și debutul iernii astronomice.
Specialiștii explică faptul că solstițiile reprezintă momentele în care diferența dintre durata zilei și cea a nopții este cea mai mare. Astfel, noaptea de sâmbătă spre duminică va fi cea mai scurtă din acest an pentru locuitorii emisferei nordice.
După acest moment, durata zilei va începe să scadă treptat, câte puțin în fiecare zi. Acest lucru se întâmplă până la solstițiul de iarnă, care va avea loc în luna decembrie și va aduce cea mai lungă noapte a anului.
Citește și: Cod galben de caniculă în toată Oltenia
