O durere de cap, o răceală, o durere de spate sau o febră ne trimit de multe ori direct la dulapul cu medicamente, nu la medic. Paracetamol, ibuprofen, antibiotice rămase de la o boală mai veche sau combinații de medicamente sunt folosite uneori fără ca pacientul să verifice dacă tratamentul este potrivit pentru problema pe care o are. Medicii atrag însă atenția că automedicația nu înseamnă doar riscul ca medicamentul să nu funcționeze. Ci și posibilitatea unor reacții adverse sau interacțiuni cu alte tratamente.
„Mă doare, iau un antiinflamator”
Este una dintre cele mai obișnuite reacții atunci când apare o durere. Problema nu este că medicamentele pentru durere și inflamație nu sunt utile. Ele au un rol important în tratamentul mai multor afecțiuni, însă trebuie folosite corect.
Antiinflamatoarele nesteroidiene, categorie din care face parte și ibuprofenul, pot avea efecte adverse, iar riscurile sunt mai importante în anumite situații și la anumite persoane. Agenția Europeană a Medicamentului recomandă ca antiinflamatoarele nesteroidiene să fie utilizate în cea mai mică doză eficientă și pentru cea mai scurtă perioadă necesară.
În cazul ibuprofenului, EMA a atras atenția în special asupra dozelor mari. La doze de cel puțin 2.400 mg pe zi, administrate regulat, există un risc cardiovascular ușor crescut. Iar dozele mari trebuie evitate la persoanele cu anumite boli cardiovasculare.
Asta nu înseamnă că ibuprofenul este un medicament „periculos” pentru toată lumea. Înseamnă că alegerea medicamentului și durata tratamentului trebuie raportate la persoană, la alte boli și la celelalte medicamente administrate.
Două medicamente pentru aceeași problemă nu înseamnă neapărat un efect mai bun
O altă greșeală este combinarea mai multor produse fără verificarea substanțelor active.
De exemplu, unele medicamente pentru răceală și gripă conțin deja paracetamol. Dacă pacientul ia, în paralel, și un alt medicament care conține aceeași substanță, poate ajunge fără să își dea seama la o cantitate totală mai mare.
Nomenclatorul oficial al medicamentelor din România include numeroase produse care conțin paracetamol, inclusiv comprimate, comprimate efervescente, siropuri și alte forme farmaceutice.
De aceea, atunci când sunt folosite mai multe medicamente pentru aceeași perioadă, este important să fie verificată substanța activă din fiecare produs, nu doar denumirea comercială.
Antibioticul rămas în dulap nu este soluția pentru orice infecție
Poate cea mai cunoscută formă de automedicație este folosirea antibioticelor fără o evaluare medicală.
Un antibiotic nu tratează o răceală sau gripă virală. Organizația Mondială a Sănătății subliniază că utilizarea incorectă și excesivă a antibioticelor contribuie la apariția rezistenței antimicrobiene, ceea ce poate face unele infecții mai greu sau chiar imposibil de tratat.
Agenția Națională a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale din România avertizează, la rândul său, că automedicația cu antibiotice nu reprezintă o utilizare responsabilă a acestora.
Un antibiotic prescris pentru o infecție anterioară nu trebuie păstrat ca „rezervă” pentru o viitoare durere în gât, tuse sau febră. Nici medicamentul prescris unei alte persoane nu trebuie luat doar pentru că simptomele par asemănătoare.
„Am mai avut aceleași simptome” nu înseamnă că ai aceeași boală
Una dintre capcanele automedicației este experiența anterioară.
Dacă un medicament a funcționat în urmă cu câteva luni pentru o anumită problemă, tentația este să fie folosit din nou la apariția unor simptome asemănătoare. Numai că același simptom poate avea cauze diferite. O durere de cap, o durere abdominală, o tuse sau o febră nu reprezintă un diagnostic în sine.
De aceea, medicamentul care a fost potrivit într-o situație nu este automat potrivit și în următoarea.
Medicamentele pot interacționa între ele
Riscul crește și atunci când persoana urmează deja un tratament pentru o boală cronică.
Unele antiinflamatoare pot interacționa cu alte medicamente, inclusiv cu anumite tratamente cardiovasculare. EMA menționează, de exemplu, interacțiunea dintre ibuprofen și aspirina administrată în doze mici pentru protecția cardiovasculară.
De aceea, atunci când cineva ia deja tratament pentru tensiune, inimă, diabet, probleme de coagulare sau alte afecțiuni cronice, este important ca înaintea unui nou medicament să verifice cu medicul sau farmacistul dacă există interacțiuni.
Când nu mai este momentul pentru automedicație
Un medicament luat pentru ameliorarea temporară a unui simptom nu trebuie să devină un substitut pentru consultul medical.
Durerea care persistă sau se agravează, febra care nu cedează, dificultățile de respirație, durerea în piept, leșinul, confuzia, sângerările neobișnuite sau o stare generală care se deteriorează sunt situații în care este nevoie de evaluare medicală, nu doar de încă o pastilă.
Pentru simptome severe sau care apar brusc, trebuie solicitat ajutor medical de urgență.
Ce ar trebui să verificăm înainte să luăm o pastilă
Înainte de administrarea unui medicament, câteva întrebări simple pot preveni greșeli:
- Pentru ce simptom îl iau?
- Ce substanță activă conține?
- Mai iau vreun alt medicament care conține aceeași substanță?
- Am alte boli pentru care urmez tratament?
- Medicamentul poate interacționa cu tratamentul meu?
- Cât timp ar trebui să îl folosesc?
- Ce fac dacă simptomele nu se ameliorează?
Medicamentele eliberate fără prescripție nu înseamnă că sunt lipsite de riscuri. Faptul că un produs poate fi cumpărat fără rețetă nu elimină necesitatea de a respecta prospectul și de a ține cont de situația medicală a persoanei.
O pastilă poate calma simptomul, dar nu tratează întotdeauna cauza
Automedicația poate fi tentantă pentru că este rapidă și comodă. Uneori, un medicament fără prescripție poate fi suficient pentru un simptom minor și de scurtă durată. Problema apare atunci când pastila este folosită pentru a amâna un consult, când tratamentul este prelungit fără recomandare sau când sunt combinate mai multe medicamente fără verificarea substanțelor active.
În cazul antibioticelor, miza este și mai mare: utilizarea inutilă sau incorectă contribuie la rezistența antimicrobiană, o problemă pe care Organizația Mondială a Sănătății o consideră o amenințare majoră pentru sănătatea publică.
Înainte de următoarea pastilă, merită verificat nu doar dacă „merge”, ci și dacă este medicamentul potrivit pentru problema pe care o avem.
