Comisia Europeană a aprobat parțial a cincea cerere de plată depusă de România, în valoare de 2,67 miliarde de euro, prin Mecanismul de Redresare și Reziliență (MRR), componenta principală a programului NextGenerationEU, cunoscut drept PNRR.
Potrivit unui comunicat al executivului comunitar, România a îndeplinit în mod satisfăcător 34 dintre cele 37 de jaloane și 35 dintre cele 38 de ținte prevăzute pentru această cerere de plată.
„Comisia Europeană a constatat că România a îndeplinit în mod satisfăcător 34 dintre cele 37 de jaloane și 35 dintre cele 38 de ținte stabilite prin Decizia de punere în aplicare a Consiliului UE”, se precizează în comunicat, citat de Agerpres.
Ce domenii vizează cererea de plată
Reformele și investițiile incluse în cerere acoperă mai multe domenii, printre care gestionarea apei, a deșeurilor și a pădurilor, decarbonizarea transporturilor și a sectorului energetic, administrația fiscală, competențele din domeniul sănătății și sectorul social.
Măsurile urmăresc, de asemenea, consolidarea procesului decizional guvernamental, accelerarea digitalizării, stimularea cercetării, îmbunătățirea mediului de afaceri și dezvoltarea sistemului de educație.
Comisia Europeană a transmis Comitetului Economic și Financiar evaluarea sa preliminară privind îndeplinirea jaloanelor și țintelor. Acest organism are la dispoziție patru săptămâni pentru a emite un aviz.
Banii nu vor fi virați imediat. Plata către România va putea fi efectuată după emiterea avizului Comitetului Economic și Financiar și adoptarea unei decizii de plată de către Comisia Europeană.
Șase jaloane și ținte, în continuare restante
Comisia va comunica în curând autorităților române motivele pentru care consideră că anumite jaloane și ținte nu au fost îndeplinite în mod satisfăcător. România va avea apoi la dispoziție două luni pentru a transmite observații.
Dacă, după analizarea acestora, Comisia își menține evaluarea, valoarea corespunzătoare jaloanelor și țintelor neîndeplinite va fi scăzută din suma totală de 2,67 miliarde de euro solicitată de România.
Cele șase jaloane și ținte pentru care Comisia nu a putut confirma îndeplinirea satisfăcătoare vizează:
- intrarea în vigoare a unor acte normative care să permită utilizarea terenurilor statului pentru investiții în energie regenerabilă și să sprijine dezvoltarea pieței hidrogenului din surse regenerabile;
- înființarea unui registru național unic al terenurilor statului;
- reducerea duratei medii a intervențiilor asupra rețelei de transport al energiei electrice;
- aplicarea testului pentru întreprinderile mici și mijlocii;
- îmbunătățirea accesului companiilor la finanțare prin garanții de portofoliu.
Evaluarea Comisiei este, în acest moment, preliminară. Suma finală pe care România o va primi va depinde de rezultatul procedurii și de modul în care vor fi soluționate jaloanele și țintele restante.
Citeşte şi: Trump anunţă că s-ar putea întâlni cu liderul nord-coreean Kim Jong Un în China

