Acasă Sanatate De ce este importantă rețeaua de asistență medicală comunitară

De ce este importantă rețeaua de asistență medicală comunitară

-

Ionuț Beneduc, inspector în cadrul Direcției de Sănătate Publică (DSP) Dolj și coordonator al Programului de asistență medicală comunitară în Dolj, și Marinela Birău, asistent comunitar în Ișalnița (FOTO: Claudiu Tudor)
Ionuț Beneduc, inspector în cadrul Direcției de Sănătate Publică (DSP) Dolj și coordonator al Programului de asistență medicală comunitară în Dolj, și Marinela Birău, asistent comunitar în Ișalnița (FOTO: Claudiu Tudor)

Asistența medicală comunitară este o parte a sistemului medical românesc mai puțin cunoscută și dezvoltată. Ministerul Sănătății și-a propus, încă din 2002, dezvoltarea unei rețele de asistență medicală comunitară prin intermediul căreia să se îmbunătățească accesul la servicii medicale pentru persoanele defavorizate. Totul a pornit ca urmare a lipsei acute de medici de familie în mediul rural. Acum, în Dolj există 93 de asistenți medicali comunitari în 72 de localități. Primii au fost angajați în anul 2004. Ei sunt oamenii din sistemul medical care ar trebui să fie cel mai aproape de pacienți, să supravegheze la domiciliu bolnavii cronici, pe cei imobilizați la pat, dar și gravidele, sugarii, copiii. Să meargă să facă informare cu privire la importanța vaccinării și să intervină în colectivități atunci când apar multe cazuri de îmbolnăvire, așa cum se întâmplă de ceva vreme cu bolnavii de rujeolă.

În sistemul medical există oameni plătiți de Ministerul Sănătătății să fie lângă pacient atunci când medicul nu poate ajunge, când bolnavul trebuie să își urmeze tratamentul acasă sau atunci când în comunități apar probleme de sănătate publică. Tot ei sunt oamenii care trebuie să bată din poartă în poartă și să educe populația cu privire la prevenția bolilor, să ofere sprijin mamelor în îngrijirea copiilor, să urmărească starea de sănătate a gravidelor, rata de vaccinare a copiilor din comunități sau problemele medicale ale bătrânilor.
Programul de Asistență Medicală Comunitară a fost inițiat în anul 2002 de Institutul pentru Ocrotirea Mamei și Copilului „Alfred Russescu“, în cadrul Programului Național pentru Sănătatea Mamei, Copilului și Familiei (PN3) al Ministerului Sănătății, cu scopul de creștere a accesului populației, în special a populației sărace și neasigurate din mediul rural, la serviciile de sănătate de bază. Programul pilot a beneficiat de la început de susținerea financiară a agențiilor internaționale de dezvoltare (UNFPA, UNICEF, OMS, USAID/JSI).
La sfârșitul anului 2005, prin intermediul Programului, 485 de asistenți medicali comunitari activau în 23 de județe și în municipiul București. Printre ele și Doljul. Primii asistenți comunitari au fost angajați în Dolj în 2004. Acum sunt 93 de asistenți medicali comunitari în 72 de localități. „Asistența medicală comunitară este o ramură a asistenței medicale primare. Ei au un rol important în supravegherea bolnavilor, dar și a sugarilor, gravidelor, copiilor mici, vârstnicilor. Asistentul comunitar este cel care trebuie să asigure informarea medicală a oamenilor din comunitatea din care face parte. El trebuie să monitorizeze starea de sănătate a oamenilor din zona de care răspunde și să contribuie la îmbunătățirea indicatorilor de mortalitate“, spune Ionuț Beneduc, inspector în cadrul Direcției de Sănătate Publică (DSP) Dolj și coordonator al Programului de asistență medicală comunitară în Dolj.

„Mă duc la oameni acasă și îi ajut să își ia tratamentul, chem salvarea când este nevoie“

Toți asistenții comunitari din Dolj locuiesc în comunele în care își desfășoară activitatea. Marinela Birău este unul dintre asistenții comunitari care lucrează încă de la începutul programului. În comuna doljeană Ișalnița toată lumea știe că la ea poate să apeleze atunci când medicul de familie lipsește. Spune că meseria de asistent comunitar i-a venit ca o mănușă. „Mă duc la oameni acasă și îi ajut să își ia tratamentul, chem salvarea când este nevoie. De când lucrez, oamenii s-au obișnuit cu mine, mă cheamă atunci când au nevoie. Eu mă duc la gravide, la sugari, la bătrânii cu probleme. Pentru acești oameni este important ca cineva să le deschidă ușa, să îi ajute să își ia tratamentul“, spune Marinela Birău, asistent comunitar în Ișalnița.
România are cea mai mare rată a mortalității infantile din Uniunea Europeană, de 2,4 ori peste media europeană (~4‰ în 2011) – cu risc de deces mai mare în mediul rural decât în urban (de peste 50%). 57% dintre decese sunt în prima lună de viață. Multe survin la domiciliu, fără asistență medicală pentru boala cauzatoare de deces. În plus, riscul de deces matern la naştere este de circa cinci ori mai mare în România decât în UE.
În familiile sărace, foarte puțini copii beneficiază de analizele de bază necesare pentru intrarea la grădiniță sau școală sau au fost vreodată la un consult oftalmologic, stomatologic sau logopedic, în ciuda problemelor evidente pe care le sesizează profesorii. Există comunități întregi în care rata de vaccinare este sub 60%. Educația pentru sănătate și igienă în aceste comunități e deseori inexistentă, iar serviciile de planificare familială sunt reduse, deși rata natalității în rândurile celui mai sărac segment de populație este cel puțin de două ori mai mare decât rata medie în România. Numărul minorelor însărcinate, din familii defavorizate, este în creștere constantă în ultimii ani, iar multe mame tinere din cele mai sărace comunități ajung pentru prima dată la medicul ginecolog atunci când nasc. Aceste situații apar mai ales în zonele unde nu există un asistent medical comunitar, medicul de familie ajunge rar, nivelul de educație al oamenilor este foarte scăzut, iar cel de sărăcie este mare.

„Ei sunt principalii factori de asigurare a asistenței medicale la domiciliul pacienților“

Conform legislației din 2008, primăriile pot angaja asistent medical comunitar sau mediator sanitar, plătit de Ministerul Sănătății. Multe însă nu reușesc să facă acest lucru, fie pentru că nu cunosc bine legislația, fie pentru că nu îndeplinesc condițiile din norme. De exemplu, nu au suficiente persoane de etnie romă autodeclarate.
În Dolj există una dintre cele mai puternice rețele de asistență comunitară din țară. „Autoritățile locale un un rol important pentru că ele ar trebui să fie primele care ar trebui să conștientizeze rolul asistenței comunitare. Toate posturile care se scot la concurs trebuie să fie solicitate de către primării. Asistenții comunitari sunt angajați ai primăriilor, dar primesc banii de la Ministerul Sănătății intergral prin DSP-uri. Unele localități au mai mulți asistenți comunitari, altele… Trebuie să existe măcar un asistent în fiecare comună. Ei sunt principalii factori de asigurare a asistenței medicale la domiciliul pacienților. Ei pot să fie lângă pacienți și când medicul de familie termină programul sau nu mai este în localitate“, spune Ionuț Beneduc, inspector în cadrul Direcției de Sănătate Publică (DSP) Dolj.

„Este nevoie de îmbunătățirea pregătirii asistenților comunitari“

Asistentul comunitar face un triaj, o educaţie şi o consiliere a persoanelor alfate la risc. În cazul pacientului diabetic, de exemplu, poate fi un asistent specializat în domeniul diabetului şi poate sfătui bolnavul cum să-şi pregătească hrana, ce anume trebuie să mănânce, lucruri pentru care medicul nu are nici timp şi nici nu ţin de specializarea lui curentă. „Am fost chiar astăzi la un pacient, i-am luat glicemia și avea 520. În astfel de situații este foarte important ca cineva să intervină imediat. Am chemat imediat salvarea și pacientul a ajuns la spital la timp“, povestește Marinela Birău, asistent comunitar.
Importantă este însă și pregătirea acestor asistenți. La nivel național este nevoie să fie elaborată o curriculă unitară pentru asistenții comunitari care să asigure educația medicală continuă a acestora. „Ei sunt absolvenți de școală postliceală. Este nevoie de îmbunătățirea pregătirii asistenților comunitari astfel încât aceștia să aibă o pregătire specifică. Un rol important îl are și elaborarea unui modul de management al comunicării cu pacientul pentru că ei vin în contact direct cu oamenii care au niveluri diferite de educație“, spune Ionuț Beneduc.

„Este nevoie și de o dotare minimă cu consumabile“

În Dolj este nevoie de extinderea rețelei la nivelul întregului județ. Totodată, asistenții comunitari au nevoie de dotări minime cu truse medicale. „Acest lucru însă necesită fonduri suplimentare. Este nevoie și de o dotare minimă cu consumabile, materiale sanitare și cu aparatură minimă. Acum au truse medicale doar asistenții comunitari care au fost angajați la început prin 2004-2008. Ceilalți nu au. Noi am făcut apel și unele primării s-au implicat și le-au luat truse. Rolul lor este însă, în primul rând, profilactic și de educare și apoi terapeutic“, adaugă coordonatorul Programului de asistență medicală comunitară în Dolj.

„Ei trebuie să raporteze zilnic ceea ce fac“

Până în urmă cu doi trei ani, era la latitudinea DSP-urilor să monitorizeze activitatea asistenților comunitari. Acum însă are și Ministerul Sănătății un mecanism de control. „Eu organizez o ședință lunară la DSP Dolj cu toți asistenții. Avem și un sistem de rapoarte prin care le urmărim activitatea. Așa aflăm care sunt problemele pe care le au, care este legătura cu primăria, medicii de familie, cu poliția. Trebuie să colaboreze foare bine pentru că întâlnesc și multe cazuri sociale, mulți pacienți care nu au carte de identitate și care nu au cum să beneficieze de servicii minime de sănătate. De doi ani, și MS a elaborat un sistem strict de monitorizare a activității asistenților comunitari. Ei trebuie să raporteze zilnic ceea ce fac. Fiecare vizită pe care o fac la domiciliu trebuie să o raporteze on-line. Acolo se vede tot“, conchide Ionuț Beneduc, inspector în cadrul Direcției de Sănătate Publică (DSP) Dolj și coordonator al Programului de asistență medicală comunitară în Dolj.

Ana-Maria PREDILĂ
Ana-Maria PREDILĂ
A făcut studii de jurnalism la Université Lille 3, Charles de Gaulle, în Franţa şi este o persoană căreia îi place comunicarea şi socializarea. Vrea să fie informată şi să aleagă conform propriei conştiințe şi nu după cum dictează obiceiurile comunității. Îi place să citească şi să meargă la teatru.

Google Search se îmbunătățește cu noi tehnologii

Google Search își extinde funcționalitatea cu două tehnologii esențiale: obținerea capturilor de ecran și recunoaștere vizuală a conținutului cu tehnologie de inteligență artificială.

Logitech MX, mouse-ul vertical de birou

Logitech MX Vertical este un model disponibil pe piaţă de ceva vreme, care atrage atenţia datorită formei sale „ciudate” la prima vedere, care promite să ajute utilizatorii care stau mult timp la birou.