Pe acest principiu se axează şi a 19-a ediţie a Zilei Naţionale a Inimii, sărbătorită anual pe 4 mai. În 2014, evenimentul pune accentul pe sporirea activităţii fizice în toate ipostazele vieţii cotidiene, de aici şi sloganul: „Să dăruim inimii mişcarea vieţii: la muncă, acasă, în timpul liber şi circulând între acestea“.
Campania din acest an derulată cu ocazia Zilei Naţionale a Inimii urmăreşte conştientizarea populaţiei în privinţa beneficiilor activităţii fizice în prevenirea obezităţii, bolilor cardiovasculare, cancerelor şi diabetului şi atingerea unor doze de activităţi fizice care să atragă beneficii în aspecte ale stilului de viaţă asociate în mentalul colectiv cu „viaţa sportivă“ (renunţarea la fumat, alimentaţia sănătoasă, gestionarea mai bună a stresului şi diminuarea violenţei şi a izolării sociale).
Potrivit Direcţiei de Sănătate Publică (DSP) Dolj, ultimele studii la nivel european sugerează rolul activităţii fizice în reducerea efectelor stresului psihosocial asupra cordului, frânarea instalării şi progresiei aterosclerozei, chiar un potenţial de regresie a aterosclerozei. „Experţii estimează că în Europa există o tendinţă de descreştere a nivelului activităţii fizice din cauza prăbuşirii la niveluri minimale a efortului fizic în muncă, ce nu este compensată de mişcarea în timpul liber. Îngrijorătoare este situaţia copiilor şi adolescenţilor, în special a fetelor, pentru care supraponderalitatea a ajuns din excepţie aproape o regulă“, susţin specialiştii din cadrul DSP.
Iar soluţiile preconizate de experţi includ, dincolo de educaţia preventivă pe toate canalele de promovare a sănătăţii, încurajarea transportului activ (mers pe jos, pe bicicletă) la/de la muncă/şcoală, extinderea pe toate căile legale şi accesibile a zonelor verzi de agrement dotate cu piste protejate pentru ciclişti sau joggeri, rezistenţa faţă de scoaterea din şcoli şi licee la orele de educaţie fizică, dar şi capacitarea (dacă nu obligarea) media de a face loc în grilele de programe modelelor sportive oferite tineretului, pe seama reducerii timpului de antenă alocat încăierării fără de sfârşit a politicienilor.
Unde se află România la capitolul inactivitate fizică
În eurocontext, România se plasează în ierarhia inactivităţii fizice la populaţia peste 15 ani pe o poziţie mijlocie, cu o prevalenţă, totuşi îngrijorătoare, de circa 40%. În privinţa prevalenţei supraponderalităţii la adolescenţii de 13 ani, România se găseşte, de asemenea, la mijlocul euroscalei, cu o prevalenţă de circa 20%. Totuşi, pentru fetele/adolescentele mici, de 11-15 ani, din România, euro-bazele de date indică în intervalul 2005/2006 – 2009/2010 o scădere alarmantă a activităţii fizice, cu peste 60%.
Puţini ştiu că în România mişcarea pentru sănătate face obiectul unui Program Naţional instituit prin HGR nr. 283 din 13 martie 2003, o lege care, din păcate, nu prea e pusă în aplicare. Potrivit acesteia, „Toate bazele sportive din reţeaua MTS sunt puse la dispoziţia populaţiei gratuit, de trei ori pe săptămână, timp de minimum două ore, pentru activităţi recreativ-sportive, în afara orarului stabilit pentru acţiuni de performanţă sau competiţii, după un program stabilit de direcţiile judeţene pentru tineret şi sport“.
Prof. univ. dr. Dan Gaiţă, preşedintele Fundaţiei Române a Inimii, susţinea, într-un interviu acordat GdS, că „mişcarea este cheia sănătăţii noastre, pentru că aşa am fost programaţi, să facem mişcare zilnic“. „Se spune că 30 de minute, pentru că aşa s-a studiat, dar sunt suficiente şi 20 de minute, cât să transpirăm. De fapt, un efort fizic cât să-l simţi. Nu ajunge să faci mişcare o dată pe săptămână, este ca şi cum ţi-ai aerisi camera o dată pe zi sau o dată la două zile. Aşa şi cu mişcarea, pentru că muşchii folosiţi reglează tot metabolismul nostru. Nu se întâmplă nimic dacă nu ai făcut mişcare o săptămână sau două, dar noi ne lovim de faptul că suntem sedentari“, afirma dr. Dan Gaiţă. Acesta a oferit şi o soluţie în privinţa copiilor din ziua de astăzi, care preferă statul la calculator sau TV, în dauna mişcării: „Copiii ar trebui învăţaţi de către părinţi să-şi cumpere statul la televizor sau calculator. Stai o jumătate de oră la televizor după ce ai stat o jumătate de oră afară şi ai făcut mişcare. Stai o oră afară, stai o oră şi la televizor. Asta ar trebui să facem!“.
Doljul, tributar bolilor de inimă
La capitolul boli de inimă, judeţul Dolj stă foarte prost, unu din şase locuitori fiind cunoscut cu astfel de afecţiuni. Peste 100.000 de doljeni suferă de boli cardiovasculare şi câteva mii decedează anual din astfel de cauze. Factorii sunt cunoscuţi, iar unul dintre ei este şi lipsa de mişcare. „Din păcate, în România stilul de viaţă nu a fost şi nu este foarte bun, şi ne referim la numărul de fumători de la noi, care este foarte mare, iar legătura dintre fumat şi boala cardiovasculară este directă şi dovedită ştiinţific. Faptul că numărul de fumători este în creştere, în special în rândul femeilor şi al tinerilor, reprezintă o cauză a bolilor cardiovasculare care apar în număr tot mai mare. Următoarea cauză ar fi regimul alimentar, care, din păcate, este foarte bogat în grăsimi, apoi stilul de viaţă urbanizat. Oamenii nu mai muncesc aşa cum se întâmpla cu bunicii noştri, ci sunt sedentari, au un serviciu stresant, stau în faţa unui calculator, ajung acasă şi se destind stând tot în faţa calculatorului sau a televizorului, fără nici un fel de mişcare fizică“, este de părere dr. Constantin Militaru, cardiolog la Spitalul Judeţean de Urgenţă din Craiova.
Medicul craiovean a mai menţionat că la apariţia bolii cardiovasculare stau şi alte afecţiuni, cum ar fi diabetul zaharat. „Aproape 90% dintre pacienţii care se internează în Spitalul Judeţean Craiova, în Unitatea de Terapie Intensivă Coronarieni, şi vin cu infarct miocardic, sunt diabetici. Diabetul accentuează evoluţia şi progresia aterosclerozei (boală cronică degenerativă produsă prin depunerea de grăsimi şi colesterol în peretele intern al arterelor, determinând sclerozarea acestora – n.r.). În spatele cardiopatiei ischemice, a cărei formă de manifestare este şi infarctul miocardic, cea mai gravă formă şi de multe ori fatală, stă această ateroscleroză coronariană“, a evidenţiat dr. Constantin Militaru. „Cât de mult contează mişcarea? Păi noi am fost creaţi să ne mişcăm, nu să stăm. Mişcarea este legea vieţii. Efortul poate varia însă în funcţie de persoană şi poate fi reprezentat şi de o plimbare cu mers mai vioi prin natură. Acel mers vioi adaptat fiecăruia dintre noi. Fiecare putem să ne creştem treptat pragul de efort, important este să fim conştienţi că putem face acest lucru“, a conchis dr. Militaru.
Câtă mişcare trebuie să facă o persoană
Iată recomandările specialiştilor privind nivelul activităţii fizice cu intensitate moderată, în timpul liber:
– Adulţii sănătoşi cu munca dominant sedentară: de la 30 la 60 de minute în cele mai multe zile ale săptămânii, preferabil zilnic.
– Copiii/tinerii sănătoşi: 60 de minute în cele mai multe zile ale săptămânii, preferabil zilnic.
– Adulţii angrenaţi în muncă foarte solicitantă fizic sunt deja la risc şi trebuie să-şi asigure monitorizarea specială a sănătăţii cardiovasculare. Pentru aceştia, timpul liber trebuie consacrat unor activităţi de relaxare cu consum energetic minim.
Starea de nutriţie a elevilor din Dolj
În judeţul Dolj, examenele de bilanţ efectuate în şcoli au reliefat faptul că majoritatea elevilor au o greutate normală, dar există şi cazuri de elevi obezi sau de elevi cu greutate peste sau sub media normală. Astfel, în anul şcolar 2011-2012 au fost 10.280 de elevi normoponderali, 714 obezi, 1.526 supraponderali şi 1.429 subponderali. În anul şcolar 2012-2013, situaţia a arătat în felul următor: elevi normoponderali – 11.623, obezi – 578, supraponderali – 1.488, subponderali – 1.459.
Prevalenţa bolilor în Dolj, în 2013
Potrivit Direcţiei de Sănătate Publică Dolj, din evidenţele medicilor de familie din judeţ reiese că cei mai mulţi pacienţi suferă de boli ale inimii. Astfel, în 2013, în Dolj se înregistrau 71.074 de persoane cu hipertensiune arterială (HTA), 34.837 de cazuri de cardiopatie ischiemică, 22.720 de cazuri de diabet, 21.362 de persoane cu tumori, 14.796 de persoane cu ciroze şi hepatite, 12.331 de persoane cu boală pulmonară cronică, 11.291 de persoane cu boală ulceroasă şi 10.240 de cazuri de boli cerebrovasculare. Ultimele sunt însă şi cele mai grave, producând 2.665 de decese în 2013. Pe locul secund la decese în 2013 se află cardiopatia ischiemică (1.164 de cazuri), urmată de tumori (1.475 de cazuri), HTA (761 de cazuri) şi bolile digestive (499 de cazuri).
