Holterul de tensiune arterială

Hipertensiunea arterială este caracterizată prin creşterea persistentă a valorilor tensiunii peste 140 cu 90 milimetri de mercur. Afectând aproximativ un sfert din populaţia adultă a României, hipertensiunea este cel mai răspândit factor de risc pentru apariţia bolilor cardio-vasculare – alături de diabetul zaharat, fumat, creşterea colesterolului, obezitate, predispoziţia ereditară, stres, sedentarism şi dieta nesănătoasă: abundentă în grăsimi, dulciuri, sare şi alcool, fără legume şi fructe.
Diagnosticul acestei afecţiuni necesită măsurarea repetată a valorilor tensionale pentru a stabili dacă acestea se încadrează în limitele normale sau patologice. Demersul diagnostic este de multe ori simplu – în cazul pacienţilor a căror tensiune este peste valorile-limită la cele mai multe dintre determinări.
Există însă unele situaţii în care tensiunea arterială a unei persoane este extrem de variabilă de la o măsurare la alta. În aceste condiţii este greu de stabilit dacă pacientul este normotensiv şi trebuie să rămână fără tratament, sau este hipertensiv şi trebuie instituit tratamentul medicamentos şi dietetic. Dacă tratamentul este recomandat în mod greşit unui pacient normotensiv (situaţie din păcate frecvent întâlnită), se obţine scăderea presiunii arteriale sub valorile normale, manifestată prin ameţeală, somnolenţă, dureri de cap, tulburări de vedere sau senzaţie de oboseală.
Această dilemă poate fi rezolvată relativ simplu cu ajutorul dispozitivului pentru monitorizarea ambulatorie a tensiunii arteriale. Acesta este un aparat electronic miniaturizat, care funcţionează cu baterii, pe care pacientul îl poartă pe parcursul a 24 de ore şi care poate măsura automat tensiunea arterială. Măsurarea tensiunii se face prin umflarea şi dezumflarea automată a unei manşete legate la braţul pacientului.
Datorită portabilităţii sale şi a asemănării cu Holterul (dispozitiv folosit pentru înregistrarea continuă a electrocardiogramei, prezentat în urmă cu circa două luni în rubrica permanentă dedicată bolilor cardio-vasculare), aparatul folosit pentru monitorizarea ambulatorie a tensiunii arteriale este cunoscut în rândul medicilor şi pacienţilor sub denumirea incorectă, dar larg folosită de „Holter de tensiune“.
Numărul de determinări automate ale tensiunii este stabilit pentru fiecare pacient în parte şi poate ajunge până la 12 măsurători pe oră. De obicei, se alege însă ca măsurarea tensiunii arteriale să se facă de patru-şase ori pe oră în timpul zilei şi mai rar noaptea, pentru a nu deranja prea frecvent somnul pacientului supus examinării.
Pe parcursul celor 24 de ore cât durează investigaţia, pacientul e sfătuit să aibă o activitate obişnuită, având însă grijă să nu se desprindă manşeta de la braţ sau să o prindă la loc la nevoie. La final, Holterul este conectat la un calculator, unde vor fi transferate, stocate şi analizate toate determinările tensiunii arteriale din timpul investigaţiei. Interpretarea se face în primă fază electronic, cu ajutorul unui soft specializat, apoi medicul supervizează rezultatul investigaţiei.
Monitorizarea ambulatorie a tensiunii arteriale mai poate fi utilă şi în cazul pacienţilor hipertensivi aflaţi deja în tratament, la care putem urmări efectul tratamentului: dacă tensiunea a scăzut la valorile-ţintă şi dacă scăderea tensională se menţine de-a lungul întregului ciclu zi – noapte.
Progresul tehnologic fără precedent din ultimii ani şi care este foarte evident în domeniul medical a condus la apariţia de Holtere de tensiune din ce în ce mai performante, mai fiabile, dar, în mod paradoxal, mult mai ieftine decât predecesoarele lor. Această investigaţie este uşor accesibilă, atât ca şi disponibilitate, cât şi ca preţ, aproape oricărui pacient hipertensiv sau prezumtiv hipertensiv.