Starea de sănătate nu este doar un efect al modului nostru de viaţă, ci reprezintă şi rezultatul raportului pe care îl avem cu cele peste
100 de trilioane de microbi care „locuiesc“ în organismul uman, relatează repubblica.it
Suntem oameni sau microbi? Dacă este să ne luăm după cifre, răspunsul corect ar fi cu siguranţă al doilea. Pe piele şi în interiorul organismului nostru locuiesc peste 100 de trilioane de bacterii, de zece ori mai multe decât celulele care formează ceea ce noi numim în mod tradiţional „fiinţa umană“ şi care, în mod frecvent, este considerată de medici şi oamenii de ştiinţă un fel de „superorganism“. De altfel, a considera aceste virusuri şi bacterii ca fiind paraziţi ar fi complet greşit. Pe măsură ce studiile ştiinţifice fac lumină în legătură cu varietatea şi multitudinea de funcţii pe care le îndeplinesc, descoperim pur şi simplu că microbii sunt o parte din noi am evoluat împreună şi ne facem favoruri reciproc. Oamenii nu ar putea supravieţui fără ei, dar la fel de adevărat este că nici ei nu ar supravieţui fără oameni. Tocmai din acest motiv, oamenii de știință americani au dezvoltat prima hartă de referinţă genetică cu aproape toți microbii care se regăsesc în oamenii sănătoși, denumit proiectul microbiomului uman (HMP).
Harta microbilor
Proiectul a inclus cartografierea microbilor regăsiți la nivel nazal, oral, al pielii, al tractului gastrointestinal și al tractului urogenital – incluzând bacterii, viruşi şi ciuperci care locuiesc în oamenii sănătoşi. Importanţa proiectului constă în capacitatea de a transforma și clarifica multe situații ale sănătății umane, de a preveni, diagnostica și trata o gamă largă de boli, urmând a fi utilizat ca referinţă de către oamenii de ştiinţă din întreaga lume, pentru cercetarea bolilor. „Acesta este un mod cu totul nou de a privi la biologie și la bolile umane, şi este uimitor câte oportunităţi incredibil de noi oferă acest proiect“, a afirmat dr. Phillip Tarr de la Universitatea Washington. Organismul uman conține trilioane de microorganisme care locuiesc împreună cu celule umane, de cele mai multe ori, în armonie. Datorită dimensiunilor lor mici, microorganismele formează doar 1-3% din masa totală a corpului. Mulți dintre acești microbi mențin sănătatea noastră, însă unii dintre ei cauzează boli.
De-a lungul timpului, microbiologia s-a concentrat pe studiul speciilor individuale ca unități izolate, ceea ce face dificil de dezvoltat și inventariat toți microbii din și de pe corpul uman. Deoarece dezvoltarea lor depinde de un mediu fizic specific greu de recreat în laborator, cercetătorii au utilizat tehnologia, bazându-se pe un proces numit secvențiere metagenomică, aceasta purificând probele colectate ale ADN-ului și ordonându-le. De menţionat că nu e vorba de microbi ce trebuie eliminaţi, ci de organisme care joacă un rol important în formarea noastră ca oameni. Cercetătorii au depistat 10.000 de tipuri diferite de astfel de microorganisme, dintre care majoritatea par să nu ne facă rău, ba mai mult, par să ne ajute.
Funcţii multiple
Multe dintre microorganisme facilitează extragerea energiei din mâncare, în timp ce altele facilitează absorbţia de vitamine. Oamenii de ştiinţă au depistat în organismul voluntarilor sănătoşi şi locul în care trăiesc comunităţile de microbi ce pot cauza boli, precum şi organismele care îi înconjoară, ceea ce îi poate ajuta să îi ţină sub control şi să descopere sursele lor de energie. În acelaşi timp, în urma noilor descoperiri, s-ar putea trece de la învinovăţirea unui singur microb pentru declanşarea unei boli la a trage la răspundere întreaga comunitate din care face parte. Potrivit cercetătorilor, unele boli s-ar putea instala nu din cauza unui anumit tip de microorganism, ci pentru că funcţia pe care o îndeplineşte grupul din care face parte s-a dat cumva peste cap. Manipularea comunităţilor de microbi poate contribui la menţinerea unui organism sănătos sau la reechilibrarea unuia nesănătos.
