Apropierea Sărbătorilor de iarnă înseamnă pentru gospodine etalarea cunoştinţelor de bucătărese iscusite în arta preparării prăjiturilor. Şi pentru că, de multe ori, în locul unui cozonac şi-ar putea face loc un sufleu, câteva sfaturi ale bunicii în privinţa pregătirii acestor reţete ar fi oricând binevenite.
– Coapte în cuptor, la fel ca şi cozonacii, sufleurile – cu legume sau fructe – se compun dintr-un sos sau piure, în care se amestecă albuşuri de ou, bătute spumă.
– Aromele se pun în sufleuri înainte de adăugarea spumei de albuş.
– Ouăle folosite trebuie să aibă temperatura camerei.
– Albuşul nu trebuie să conţină nici o urmă de gălbenuş, pentru că nu se mai bate.
– Furculiţele, lingurile sau instrumentele de amestecat trebuie să fie perfect uscate şi fără urme de grăsime.
– Dacă din greşeală pică puţin gălbenuş în albuş, acesta poate fi scos cu o jumătate de coajă de ou.
– Cea mai reuşită spumă de albuş se obţine dacă în locul robotului de bucătărie folosim telul.
– Albuşul trebuie bătut numai până când se formează primii stropi tari. El trebuie să rămână ferm când scoatem telul.
– Spuma de albuş bătută prea mult se înmoaie şi sufleul răsuflă şi cade.
– Sufleul se coace uniform dacă se bagă în cuptor pe o tăblă de metal fierbinte.
– Nu deschideţi prea des uşa cuptorului, fiindcă sufleul se lasă.
– Un sufleu reuşit e păstos la mijloc şi copt în exterior.
– Sufleul trebuie servit imediat ce e scos din cuptor, înainte să se lase.
