Prima jumătate a anului 2014 a fost prielnică pentru dezvoltarea proiectelor culturale din judeţul Dolj. Demersurile făcute de autorităţi pentru desemnarea Craiovei Capitală Culturală Europeană în 2021 au fost completate printr-un amplu proces de reîmprospătare a potenţialului turistic, iar rezultatele investiţiilor în cultură ale Consiliului Judeţean Dolj de-a lungul ultimilor ani sunt o dovadă puternică în acest sens.
Muzeul Olteniei va fi gazda ICOMGLASS
Din 2004, a început restaurarea şi consolidarea imobilului care găzduieşte Secţia de Etnografie (Casa Băniei) a Muzeului Olteniei. Pentru restaurarea şi consolidarea clădirii, pentru refacerea expoziţiei permanente de etnografie de la Casa Băniei s-au alocat aproximativ un milion de euro din bugetul CJ Dolj; pentru restaurarea şi consolidarea clădirii Secţiei Istorie-Arheologie, aproape şapte milioane de euro din fonduri europene; pentru extinderea Secţiei Istorie-Arheologie, 2,5 milioane de euro de la bugetul CJ; pentru Secţia Ştiinţele Naturii – 1,2 milioane de euro, dintre care 100.000 de euro fonduri de preaderare PHARE şi 1,1 milioane de euro de la bugetul CJD. În 2009, în baza unei investiţii realizate de consiliul judeţean s-a ridicat un nou imobil, fiind vorba despre extinderea Secţiei Istorie-Arheologie. În 2009, a fost recepţionată şi inaugurată această extindere a Secţiei de Istorie-Arheologie, în care se află şi modernul laborator de restaurare-conservare. În anul 2010, cu tot cu investiţii realizate de Consiliul Judeţean Dolj, acest laborator a fost dotat cu cea mai modernă aparatură existentă în domeniul restaurării, în paralel cu o mai bună specializare a celor care lucrează în acest laborator.
Investiţia s-a făcut în 2010 şi acum, în 2014, beneficiile devin evidente. Muzeul Olteniei va găzdui în luna octombrie a acestui an ICOMGLASS (ICOM este organizaţia internaţională a muzeelor, o organizaţie de aceeaşi importanţă ca şi UNESCO – n.r.). În cadrul unei reuniuni care a avut loc la Londra, anul trecut, România a fost aleasă să găzduiască unul dintre comitetele care constituie această organizaţie internaţională a muzeelor: Comitetul specialiştilor în restaurarea sticlei, care la Craiova va aniversa şi 55 de ani de la înfiinţare. Vor fi prezenţi la această manifestare specialişti din 35 de ţări. Reuniunea comitetului va fi însoţită şi de organizarea a trei expoziţii: de sticlă arheologică, sticlă contemporană şi icoane pe sticlă, piese care vor fi aduse la Craiova din toată ţara.
La dosarul de candidatură al României pentru găzduirea acestei manifestări au contat foarte mult investiţiile făcute la laboratorul de restaurare-conservare, autorizat de Ministerul Culturii, unde specialiştii realizează restaurări nu numai pentru piesele Muzeului Olteniei, dar şi pentru multe alte muzee. De asemenea, laboratorul este atestat să specializeze restauratori ai altor muzee, un rezultat al investiţiilor în pregătirea personalului şi în dotări.
Numărul de vizitatori a crescut
Efectele investiţiilor făcute în cursul anilor de Consiliul Judeţean la Muzeul Olteniei se văd în cifre: dacă în cursul anului 2012, înainte de inaugurarea spaţiilor expoziţionale ale Secţiei de Ştiinţele Naturii, existau în medie cam 16 vizitatori pe zi, la o estimare făcută în cursul lunii februarie 2013, numărul se apropia uşor de 200 de vizitatori pe zi. Investiţia pentru Planetariu, cel mai modern din ţară, a generat un flux mare de vizitatori.
Investiţiile au vizat, pe lângă restaurări şi amenajări de spaţii expoziţionale, şi sistemele moderne de conservare a pieselor de patrimoniu expuse, sistemele electronice de monitorizare a stării de conservare a pieselor atât în camerele în care sunt depozitate, cât şi în vitrinele în care sunt expuse. În plus, Secţia de Istorie-Arheologie, ca şi extinderea sa, şi Muzeul de Artă sunt singurele din Craiova care au sistem de stingere a incendiilor pe bază de gaz inert. De asemenea, Muzeul dispune şi de sisteme de purificare a aerului, în ideea de protejare a patrimoniului.
Cei care trec pragul Secţiei de Etnografie sau Ştiinţele Naturii au la dispoziţie ghiduri audio, care conţin textul de ghidaj atât în limba română, cât şi în franceză şi engleză.
Muzeul de Artă este redat publicului
După investiţiile CJ Dolj la Muzeul Olteniei au urmat lucrările de restaurare a Muzeului de Artă din Craiova, care se apropie cu paşi repezi de final. Directorul instituţiei, Emilian Ştefârţă, estimează că, până la sfârşitul verii, Palatul „Jean Mihail“ va fi deschis publicului larg.
Circa 200 de opere, cele mai valoroase dintr-un depozit de 2.000 de lucrări, vor face parte din expoziţia permanentă a Muzeului. Celelalte vor putea face obiectul unor expoziţii temporare.
Veronica Toma, managerul de proiect, a evidenţiat că, în procesul de restaurare în care a intrat Palatul „Jean Mihail“, s-a pus accentul pe partea de consolidare a clădirii şi pe restaurarea elementelor decorative: „Restaurarea înseamnă să aducem o clădire monument istoric la ceea ce a fost iniţial, să conservăm spiritul şi stilul edificiului“.
Preşedintele CJ Dolj, Ion Prioteasa, preciza, în urmă cu aproape un an, că proiectul de restaurare a Palatului „Jean Mihail“, care adăposteşte şase opere ale lui Brâncuşi şi viitorul muzeu Brâncuşi, ar putea duce la realizarea unui traseu turistic între Craiova şi Târgu Jiu. Prioteasa a mai declarat şi că, în urma lucrărilor de restaurare, păstrând proporţiile, Muzeul de Artă din Craiova „nu va fi cu nimic mai prejos decât marile muzee ale lumii, precum Palatul Schönbrunn de la Viena“.
Cele mai importante lucrări de arhitectură realizate în cadrul proiectului au vizat refacerea elementelor ornamentale şi a decoraţiilor deteriorate, curăţarea şi restaurarea luminatoarelor, refacerea pardoselilor, a zugrăvelilor, tencuielilor interioare şi exterioare, refacerea sau înlocuirea elementelor de tâmplărie degradate, conform modelelor originale, curăţarea, recondiţionarea şi restaurarea elementelor originale de tâmplărie, feronerie, precum şi a candelabrelor.
Proiectul „Consolidare, restaurare Palatul «Jean Mihail» – Muzeul de Artă Craiova“ vizează, pe lângă lucrările de consolidare şi restaurare, creşterea importanţei culturii şi turismului ca factori care stimulează creşterea economică a întregii regiuni sud-vest Oltenia. Contractul de finanţare nerambursabilă a fost încheiat pe 12.10.2009, iar valoarea totală eligibilă a proiectului este de 18.678.349,53 lei, din care valoarea eligibilă nerambursabilă din Fondul European pentru Dezvoltare Regională este de 15.876.597,10 lei, iar valoarea eligibilă nerambursabilă din bugetul naţional este de 2.428.185,44 lei. La acestea se adaugă contribuţia locală a CJ Dolj, în valoare de 373.566,99 lei, precum şi valoarea TVA rambursabilă de la bugetul de stat în sumă de 4.439.357,63 lei.
Centrul Internaţional „Constantin Brâncuşi“, unic în România
La începutul lunii iunie a acestui an, Consiliul Judeţean a anunţat că a fost aprobată o investiţie de peste șapte milioane de euro pentru realizarea Centrului Internaţional „Constantin Brâncuşi“ în curtea Muzeului de Artă, care va fi gata în aproximativ un an şi jumătate.
Preşedintele Consiliului Judeţean Dolj, Ion Prioteasa, a vorbit despre unicitatea acestui proiect, cu totul special pentru Oltenia şi pentru România: „În nici o localitate din România, nici măcar în Bucureşti, nu s-a realizat ceva dedicat pe deplin celui mai cunoscut român. Acest centru va deveni un adevărat loc de pelerinaj, pentru care vom fi invidiaţi de întreaga ţară“. Forma viitoarei construcţii este o reinterpretare a lucrărilor celebrului sculptor (ovoidul, în interiorul căruia se află imaginea Păsării Măiastre). Centrul Brâncuşi va fi proiectat ca un centru turistic interactiv şi va oferi facilităţi complementare Muzeului de Artă. Vor fi două ateliere de discurs, care se pot transforma în săli de conferinţă, un atelier de discurs, care se poate transforma în sală de spectacol, altă sală de spectacol, un atelier de creaţie şi o sală de expoziţie“. Partea subterană a pavilionului va avea lăţimea de 17 metri, lungimea de 70 metri şi adâncimea de şapte metri faţă de cota terenului, iar pereţii de contur – grosimea de 35 cm.
Directorul Muzeului de Artă, Emilian Ştefârţă, a declarat că, până la inaugurarea centrului dedicat sculptorului, lucrările brâncuşiene deţinute de instituţia craioveană vor fi expuse în cele două săli Brâncuşi.
