PD-L va depune o iniţiativă legislativă de modificare a legii răspunderii ministeriale, în sensul eliminării votului Camerei Deputaţilor sau Senatului pentru începerea urmăririi penale a miniştrilor parlamentari, a anunţat ieri preşedintele democrat-liberalilor, Emil Boc.
Acesta a precizat că în prezent legea face discriminări între simplii parlamentari şi cei care care au şi funcţii în guvern.
„PD-L propune eliminarea imunităţii guvernamentale pentru parlamentarii miniştri. Astăzi, un parlamentar obişnuit poate să fie urmărit penal fără încuviinţarea Camerei din care face parte. În schimb, un parlamentar care are şi calitatea de ministru nu poate fi urmărit penal decât dacă există acordul unei majorităţi de două treimi. Acest tratament discriminatoriu situează parlamentarii miniştri deasupra legii“, a spus Emil Boc.
Reţinere şi arestare doar cu aviz
Liderul PD-L a precizat că democrat-liberalii doresc menţinerea prevederii privind acordul parlamentului în cazul reţinerii, arestării şi percheziţiei, în cazul urmăririi penale, însă Camera Deputaţilor sau Senatul să ia act de acest lucru. „Când se va modifica Legea răspunderii ministeriale, rămâne în vigoare textul Constituţiei, care spune că numai Camera Deputaţilor, Senatul şi preşedintele României pot cere începerea urmăririi penale, cu menţiunea că, în cazul în care această cerere vine de la Parchetul General, aceste entităţi doar iau act de solicitare şi trimit mai departe sesizarea pentru începerea urmăririi penale prin ministrul justiţiei, fără a mai fi nevoie de o dezbatere parlamentară, aşa cum, de altfel, nu este nevoie de nici o dezbatere parlamentară când se începe urmărirea penală împotriva unui membru al parlamentului“, a explicat Boc principiile pe care PD-L îşi va fundamenta un text de lege pe care-l va depune la începutul sesiunii din toamnă. Liderul democrat-liberal a mai afirmat că modificarea PD-L este necesară pentru recâştigarea încrederii cetăţenilor în parlamentari şi în actul de justiţie, prin stoparea „inechităţii“.
Mitrea şi Năstase, oxigen de la colegi
Camera Deputaţilor nu a reuşit să ia pe 24 iunie o decizie în ceea ce priveşte avizarea cererii DNA de începere a urmăririi penale în cazurile deputaţilor PSD, Adrian Năstase şi Miron Mitrea, fost premier, respectiv fost ministru al transporturilor. Secretarul Camerei Deputaţilor, Ioan Munteanu, a precizat că nu s-a întrunit numărul necesar de voturi pentru a da un verdict, fiind exprimate doar 208 voturi, în condiţiile în care pentru avizarea cererilor DNA erau necesare 220 de voturi, respectiv două treimi din numărul deputaţilor. Preşedintele Traian Băsescu a cerut, pe 26 iunie, organizarea unei sesiuni extraordinare pentru cazurile Năstase şi Mitrea, solicitarea fiind însă respinsă, parlamentarii invocând eventualitatea unui nou vot cu ocazia unei sesiuni extraordinare la sfârşitul lui august, convocate pentru Legea Curţii de Conturi. PD-L a atacat, pe 7 iulie, la Curtea Constituţională, prevederea din regulamentul Camerei Deputaţilor, potrivit căreia pentru începerea urmăririi penale a unui ministru parlamentar este nevoie de două treimi din numărul deputaţilor. Judecarea sesizării a fost amânată pentru 17 septembrie, judecătorii acceptând astfel cererea preşedintelui Camerei, Bogdan Olteanu, privind acordarea unui „termen rezonabil în care factorii constituţionali să poată exprima un punct de vedere“ faţă de sesizarea înaintată Curţii.
Ce spune legea
Potrivit unei decizii a Curţii Constituţionale, cererea privind începerea urmăririi penale a unui ministru parlamentar se înaintează, după caz, Camerei Deputaţilor sau Senatului. Potrivit regulamentului Camerei, este nevoie de votul a două treimi din numărul deputaţilor pentru a se declanşa începerea urmăririi penale împotriva unui ministru parlamentar. La Senat, o decizie în acest sens se ia cu votul majorităţii senatorilor. Potrivit articolului 72 din Constituţie, deputaţii şi senatorii nu pot fi traşi la răspundere juridică pentru voturile sau pentru opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului. Ei pot fi urmăriţi şi trimişi în judecată penală pentru fapte care nu au legătură cu voturile sau opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului, dar nu pot fi percheziţionaţi, reţinuţi sau arestaţi fără încuviinţarea Camerei din care fac parte, după ascultarea lor. În caz de infracţiune flagrantă, deputaţii sau senatorii pot fi reţinuţi şi supuşi percheziţiei. Ministrul justiţiei îl va informa neîntârziat pe preşedintele Camerei asupra reţinerii şi percheziţiei. În cazul în care Camera sesizată constată că nu există temei pentru reţinere, va dispune imediat revocarea acestei măsuri.
