În timp ce prefectul de Dolj este în concediu, subalternii săi au rătăcit 150 ha de teren de la Staţiunea de cercetare Şimnicu de Jos. Directorul staţiunii ştie că terenul în discuţie este lucrat de un consilier judeţean fără nici un fel de documente de arendare, iar consilierul spune că directorul este cel care munceşte pământul ilegal.
Deşi au trecut mai bine de 16 ani de când a început aplicarea primei legi a fondului funciar, Legea nr. 18/1991, Prefectura Dolj nu ştie nici acum câtă suprafaţă a fost pusă în posesie, câtă a fost folosită la reconstituirea dreptului de proprietate, câtă la constituirea dreptului şi câtă rezervă de pământ mai are judeţul. Aproape toate primăriile cer într-o veselie pământ pentru reconstituire şi pentru constituire în aşa fel încât, dacă le-am da crezare primarilor, suprafaţa Doljului ar trebui să intre şi în teritoriile celorlalte judeţe învecinate. Astfel, doar Primăria Craiova cere prefecturii 83 de hectare necesare finalizării Legii nr. 1/2001 şi Legii nr. 247/2005. Faţă de aceste suprafeţe, Craiova ar mai avea nevoie de încă 475 ha pentru a satisface cererile revoluţionarilor (223 ha), ale veteranilor (11,5 ha) şi ale persoanelor care au fost trecute la despăgubiri pe anexele 23/42 (241 ha). Primăriei Craiova i-ar fi drag să i se dea pământul solicitat în apropierea oraşului, lucru care nu s-ar putea face decât dacă terenurile ar fi luate de la cele trei staţiuni de cercetare agricolă: Cernele, Işalniţa şi Şimnicu de Jos.
De la ceartă la judecată
Terenurile staţiunilor de cercetare, după care li s-au bulbucat ochii multor oameni de afaceri craioveni, au început să fie luate cu japca sau cu hotărâri judecătoreşti cel puţin discutabile, iar unele chiar condamnabile de mai mulţi ani. Despre toate aceste preluări dubioase de terenuri ziarul nostru a scris, dar nici un organ al statului nu a luat nici un fel de măsură, chiar dacă în cauză era vorba de proprietatea publică a statului, definită în Legea nr. 213/1998 ca inalienabilă, imprescriptibilă şi insesizabilă. Aşa s-a întâmplat şi cu 150 ha de teren scoase din evidenţa Staţiunii de cercetare agricolă Şimnicu de Jos, teren căruia de anul trecut i s-a pierdut urma. Subprefectul Ionel Ciobotea, rămas la cârma judeţului pe timpul concediului prefectului, afirmă că în 2007, pe vremea lui Ion Călin, s-a luat hotărârea ca prefectura să iniţieze un proiect de HG prin care 170 ha de la staţiunea Şimnic să fie preluate şi date revoluţionarilor care protestau de zor şi-şi cereau drepturile conferite nu de legile fondului funciar, ci de o lege specială. „Noi am făcut proiectul de HG, dar a apărut Legea nr. 525/2004 în care, în anexa 7, la punctul 2, apare staţiunea de la Şimnic, căreia i se iau 150 ha pentru a fi puse la dispoziţia comisiei locale. Comisia de la prefectură a încredinţat această suprafaţă comisiei locale Craiova, care urma să-i pună în posesie pe revoluţionari. Au aflat cei din Şimnicu de Jos şi au dat în judecată atât Comisia de la Craiova, cât şi pe noi, pentru a anula hotărârea comisiei judeţene, prin care dădeam pământul de la Şimnic la Craiova. Sunt şi acum în instanţă“, a spus subprefectul Ionel Ciobotea.
S-a rătăcit pământul
După apariţia Legii nr. 525/2004, pentru cele 150 ha care i se luau staţiunii Şimnic trebuia făcut ori proces-verbal de predare-primire, ori protocol pe baza căruia Staţiunea trebuia să scadă terenul din actele contabile. Nimeni nu a făcut nimic. Aşa că, teoretic, terenul a rămas în administrarea staţiunii, lucru pe care directorul V. Găvan nu-l recunoaşte. „Imediat după apariţia legii prin care ni se luau cele 150 ha de teren, noi am făcut un protocol de predare către ADS a suprafeţei în discuţie“, a spus Glăvan. Reprezentanţii ADS în Dolj nu recunosc că ar fi preluat prin protocol suprafeţe de teren de la staţiune. „Nu am preluat nici o palmă de teren de la staţiune pentru că nici nu puteam deoarece noi eram proprietarii, iar ei erau doar administratorii. De altfel, din această vară, staţiunile nici nu mai sunt la ADS, ci la Academia de Ştiinţe Agricole Bucureşti, singura staţiune care a mai rămas la noi este cea pomicolă de la Cernele. Nu ştiu de ce această staţiune a rămas la noi, iar celelalte au trecut la Academie“, a afirmat Ani Motoi, reprezentant ADS Dolj. Din datele contabile ale Staţiunii de la Şimnic am aflat că până în decembrie 2006 staţiunea a pierdut 631,50 ha de teren prin diferite acte normative. În 1999, staţiunea avea în concesiune 2.945 ha de teren, din care a cedat în anul 2002 45,46 ha comunei Şimnicu de Jos, 200,82 ha Primăriei Gherceşti, 1 ha la Mischii, 14,4 ha la Şimnicu de Sus, încă 13,24 ha la Şimnicu de Jos, 74,21 ha la Craiova. Cele 150 ha au rămas în administrarea Staţiunii până în decembrie anul trecut, când prin reorganizarea staţiunilor acestea au fost obligate să-şi schimbe contractele de concesiune în contracte de arendă. Contractul de arendă încheiat la sfârşitul anului trecut s-a făcut pe 2.313,41 ha de teren, ceea ce înseamnă că toate cele 150 ha erau la staţiune şi doar în acest an nu s-au cultivat. Se pune întrebarea totuşi cine s-a folosit de teren, din moment ce directorul staţiunii nu recunoaşte că l-a mai avut în administrare.
Consilier bănuit de furt
„Terenul în discuţie este poziţionat la circa 200 de metri de releul dinspre Mischii şi tot acest pământ îl munceşte consilierul judeţean Ştefan Croitoru, dar cu mine nu are contract de concesiune. Anul acesta a avut păioase, iar acum a însămânţat rapiţă, care a răsărit“, a spus directorul Găvan. Consilierul judeţean Ştefan Croitoru nu recunoaşte că ar fi arendaşul fără drept al celor 150 ha şi spune că el munceşte în arendă terenuri de la oameni pentru care are depuse la Primăriile Mischii şi Şimnic contracte de concesiune. „Nu muncesc eu terenul în discuţie. Într-adevăr, muncesc câteva sute de hectare, dar pământurile sunt luate în arendă de la oameni. Nu e rapiţa mea şi cine vrea poate să o are“, a declarat Ştefan Croitoru. Surse credibile din Primăria Şimnicu de Jos au declarat că nici un Ştefan Croitoru nu are contracte de arendă şi că el munceşte cele 150 ha de teren în înţelegere cu directorul Staţiunii de mai mulţi ani. Dacă doar la o palmă de pământ de Craiova, sediul tuturor instituţiilor statului din Dolj, se pot fura 150 ha de teren, nu este greu de închipuit ce se întâmplă în restul judeţului. Pe bună dreptate, prefectul s-a declarat obosit şi a plecat în concediu!
