Patronii doljeni care vor să evite contractele de muncă ale angajaţilor au găsit o nouă metodă prin care au forţă de muncă full-time, dar fără contracte de muncă şi totul este legal. La prima vedere, ITM-ul nu are ce să le facă. Aflaţi din GdS care este metoda prin care se ascunde evaziunea în ograda unor comercianţi sau prestatori de servicii.
Patronii inventivi care au firme mici şi activează în domenii precum comerţ, saloane de cosmetică şi coafură şi alte forme de prestări servicii au găsit o modalitate legală prin care au oameni la lucru, dar nu au pentru aceştia contracte de muncă şi respectivii nu figurează în registrul REVISAL, deşi desfăşoară activitatea în micile unităţi de comerţ sau servicii. Cum este posibil acest lucru? Printr-o şmecherie simplă, folosindu-se de lege, care spune că, dacă vinde la magazin chiar patronul sau asociatul, atunci nu este nevoie de contract de muncă. Perfect legal, dar pe lângă patronul de fapt şi de drept, apar mici acţionari sau asociaţi în firmă, cu procente infime de acţiuni sau părţi sociale, care lucrează ca orice alt angajat, dar nu au acte care să ateste că ar fi angajaţi, ci spun că sunt asociaţi în firmă. „Se asociază mai multe persoane într-o firmă, de regulă două – trei. Unii au procente foarte mici din afacere, iar unul singur are peste 90%. De fapt, acela conduce afacerea. Asociindu-se, ei pot să desfăşoare o activitate fără contracte de muncă, dar, practic, aşa se maschează munca «la negru», prin cooptarea angajaţilor în cadrul firmei patronului. Acele firme sunt de regulă foarte mici, nu au active, nu au patrimonoiu. Este o nouă metodă de ascundere a muncii «la negru», de a o masca. ITM analizează de cinci-şase luni această metodă practicată de mai multe firme. Deocamdată nu este un fenomen, ci o practică mai des întâlnită“, a declarat, pentru GdS, inspectorul-şef al Inspectoratului Teritorial de Muncă (ITM) Dolj, Cătălin Mohora.
Din 16.000 de angajatori din Dolj, 13.000 sunt firme care figurează cu salariaţi, iar restul de 3.000 nu au deloc angajaţi. Dintre acestea 3.000, multe sunt asociaţii familiale sau întreprinderi individuale la care chiar persoana care deţine entitatea economică desfăşoară şi activitatea, dar sunt şi multe societăţi, care nu au deloc angajaţi. Potrivit ITM Dolj, în judeţ există 1.274 de firme care nu mai au deloc angajaţi în acte (chiar dacă au avut anterior, în prezent nu mai figurează cu vreun angajat în acte, respectiv în REVISAL). „În cele 1.274 de societăţi care nu mai figurează cu angajaţi pot fi incluse fie firme care au intrat în insolvenţă, fie societăţi la care se trec mai mulţi asociaţi şi toţi desfăşoară activitatea la acea firmă. În general, aceste firme activează prin târgurile din Craiova: în Sucpi, în Bănie, în Marlorex, în Târgul Municipal, de regulă acolo unde sunt mici standuri sau tonete. Dar se găsesc şi prin alte locuri din oraş, cum ar fi în frizerii, coafuri şi altele. Probabil că astfel de înţelegeri sunt bazate pe încredere reciprocă, pentru că un angajat nu ar accepta asemenea lucruri foarte uşor“, a mai spus Mohora, inspectorul-şef al ITM Dolj.
De unde îşi iau banii angajaţii „deghizaţi“ în patroni?
Dacă nu au nici un fel de formă legală de muncă, adică nu deţin nici măcar un contract de muncă cu două – trei ore pe zi, acei angajaţi „deghizaţi“ în patroni, în sensul că sunt băgaţi în actele constitutive ale societăţilor la care lucrează, cu procente mici din afacere trebuie să fie plătiţi de undeva pentru munca prestată în cadrul firmei respective. Reprezentanţii ITM Dolj spun că patronaşii-asociaţi motivează că primesc bani din dividende. Dar dividendele se distribuie asociaţilor doar o dată pe an şi doar în cazul în care firma înregistrează profit. Ori ce profit să înregistreze un stand cu marfă din Bănie sau Sucpi ori o frizerie din oraş, astfel încât la începutul anului următor să distribuie dividende consistente tuturor asociaţilor?
Cel mai probabil, astfel de asociaţi sunt plătiţi „la negru“ de patronul adevărat, care are majoritatea în firmă, suspectează ITM, care susţine că asemenea „găinării“ maschează evaziunea fiscală. „Ceea ce trebuie să ştie aceia care devin asociaţi peste noapte cu deţinătorul afacerii este faptul că, dacă ei ar fi angajaţi pe firma respectivă, ar avea o protecţie socială. Ei se pot duce şi aşa la pensii, la Casa de Asigurări de Sănătate sau la Şomaj, pentru a fi asiguraţi, dar se pot duce şi ca asociaţi sau ca administratori să îşi încheie contracte de muncă şi să fie protejaţi“, a arătat Cătălin Mohora.
Sunt şi firme serioase, care se asociază pentru a fi mai competitive pe piaţă, precum există şi mai mulţi asociaţi într-o firmă, tot în mod real, pentru a realiza o activitate economică în comun, la care se pricep ei mai bine. De asemenea, legea dă dreptul celor care au PFA, AF sau II să întreprindă activităţi economice fără a avea contract de muncă.
193 de firme au avut angajaţi „la negru“
Pe primele 11 luni ale anului, au fost descoperite în Dolj 561 de persoane care lucrau fără forme legale. Statistica furnizată de ITM Dolj arată că 193 de firme din judeţ aveau angajaţi fără contracte de muncă. Până la începutul lunii decembrie, se aplicaseră 204 amenzi, totalizând 2,71 milioane de lei. ITM Dolj susţine că s-au înregistrat şi 19 infracţiuni legate de lipsa formelor de muncă, infracţiuni de care sunt acuzate firmele la care s-au găsit peste cinci persoane care lucrau fără forme legale.
