Din bănci nu mai ies bani. Vor ieşi angajaţii cu traista în băţ

Prin băncile din lume bate vânt de concedieri. Personalul care în ultimele decade a împrăştiat creditul în toate zările şi în cele mai insolite cotloane ale economiei poate pleca acasă. Nu mai sunt muşterii care să caute să se îndatoreze. Corporaţiile, statele, municipalităţile şi gospodăriile populaţiei sunt împrumutate până la gât. Economia reală transmite violent acest mesaj: nu mai este loc de expansiune a creditului în statele dezvoltate. În bănci nu va mai fi aşadar prea mult de treabă. Concedierile masive pot să înceapă.
Barclays, banca londoneză clasată pe locul trei în lume din punctul de vedere al activelor, cu aproape 2.000 de miliarde de euro, a anunţat că până la sfârşitul anului va duce la capăt un program de reducere cu 3.000 de angajaţi a personalului, 1.400 dintre aceştia părăsind deja instituţia în primul trimestru. Motivaţia invocată este legislaţia înăsprită, reglementările dure şi impactul crizei datoriilor suverane, se omite însă explicaţia mai la îndemână, respectiv saturarea canalului creditului. Implozia acestuia este o consecinţă firească a ultimelor decenii în care am asistat la excese uimitoare în escaladarea generalizată a datoriilor.
Cutremurul financiar din 2008 a fost doar unul precursor al unei serii de cataclisme pe care economia reală o va suporta la momentul retragerii stimulentului venit din zona creditării. Concedierile reprezintă doar un fenomen care însoţeşte întregul proces. Acum trei zile, o altă bancă britanică, HSBC, anunţa că până în 2013 intenţionează să disponibilizeze 30.000 de angajaţi, 5.000 dintre aceştia părăsind deja banca. Săptămâna trecută, băncile de investiţii elveţiene veniseră cu astfel de ştiri. Potrivit International Business Times, Credit Suisse va renunţa la 2.000 de posturi din totalul de 50.700 la nivelul companiei, în timp ce UBS va pune pe liber 5.000 de angajaţi pentru o economie de două miliarde de franci elveţieni la bugetul instituţiei.
Peste Ocean, aceleaşi probleme. Saturarea pieţei creditului indică faptul că băncile au posturi în exces. Bank of America a disponibilizat 1.500 de procesatori de credite, iar Well Fargo a dat afară 4.500 de persoane însărcinate anterior cu acordarea creditelor ipotecare pentru retail. Picajul pieţei imobiliare din SUA şi lipsa de perspective a sectorului au împins compania către această măsură care este luată de tot mai multe bănci americane. Trendul fusese anticipat încă de la începutul anului de publicaţia on-line Business Insider, care enumera printre băncile care vor recurge la reducerea numărului de posturi, pe lângă giganţi precum Lloyds, JP Morgan Chase sau Morgan Stanley, şi companii financiare de anvergură medie ca First Niagara, M&T Bank Corp., PNC Financial Services şi Bank of Montreal.
Concedierile nu au ocolit nici Wall-Street-ul. Conform unui raport al companiei de consultanţă Challenger, Gray & Christmas, citat de Reuters, la nivelul lunii mai, băncile, instituţiile de asigurări şi casele de brokeraj newyorkeze aveau planuri pentru o diminuare cu 11.413 oameni a personalului, mai mult decât în mai 2010, când această cifră era de numai 9.431 de angajaţi. Băncile de investiţii se află în prim-plan. Goldman Sachs a pus pe liber 1.000 de gulere albe în acest an, însă cum procesul de implozie a creditului este abia la început, există încă loc pentru mai multe disponibilizări. Filmul documentar „Inside Job“ realizat de Charles Ferguson aminteşte că Morgan Stanley, în 1972, avea un personal de doar 1.100 de oameni, sumă incredibilă faţă de cei 62.542 raportaţi de companie în mai 2010.
Atingerea, în ţările dezvoltate, a punctului de întoarcere de unde creditul nu mai are spaţiu pentru expansiune lasă loc unui proces de dezintermediere la care ar trebui să asistăm în următorii ani. Ceea ce se întâmplă aiurea în lume nu va ocoli nici România, unde bula creditării de la jumătatea deceniului trecut nu mai lasă decât un spaţiu de manevră mic pentru bănci. Opt milioane de contracte de împrumut la patru milioane de salariaţi – şi aceia plătiţi prost – este, de asemenea, în afara oricărei scale a proporţiilor suportabile de către economia reală. Implozia creditului este, la noi, un proces la fel de normal ca şi în statele dezvoltate, saturate de datorii în exces.
Epuizarea bazinului clienţilor solvabili, griparea pieţei creditului, blocajul din interbancar, scurtcircuitarea liniilor de finanţare cu băncile-mamă, creşterea volumului creditelor neperformante, prăbuşirea valorii colateralelor, pierderile la nivelul capitalizărilor bursiere, sunt toate fenomene ale unei prime faze a procesului de implozie a creditului pe care îl parcurge România. Acesta ar trebui să continue în anii următori cu închiderea de sucursale şi agenţii, cu disponibilizări de personal, cu executări silite ale datornicilor şi, desigur, cu falimente.
Etapa concedierilor masive din bănci se apropie şi pe meleagurile mioritice. În piaţă se vorbeşte despre faptul că noul Cod al Muncii, adoptat în primăvară, cu prevederi propuse de către Consiliul Investitorilor Străini la sfârşitul anului trecut, ar reprezenta doar platforma legală pentru valurile de disponibilizări pe care le pregătesc instituţiile de credit de la noi. Guvernul a invocat flexibilizarea pieţei muncii la adoptarea actului normativ, însă concepţia acestuia are la bază viziunea capitalului bancar occidental – adevăratul stăpân al României. Prin noua legislaţie, băncile vor să se asigure că nu se vor confrunta cu o grămadă de procese la tribunal după ce vor da afară din personal.
Adevărul este că reţeaua de sucursale şi agenţii, concepută pentru inflamarea unei bule a creditului pentru retail, nu este acum justificată în nici un fel de structura economiei româneşti. Restructurările sunt inevitabile, având în vedere o realitate de piaţă subliniată, de altfel, şi de către guvernatorul BNR, Mugur Isărescu. El spunea, la începutul acestui an, că în agenţii se face scoring, însă nu există capacitatea de analiză economică. „Băncile – mai devreme sau mai târziu – se vor da cu capul de o realitate dură“, a spus Isărescu, adăugând că nu mai este loc de o expansiune a creditului pentru populaţie în următorii ani. Mulţi salariaţi ai băncilor ar putea aşadar părăsi în curând instituţiile pentru care au escaladat datorii în stânga şi în dreapta. Poate că nici nu este rău. Este chiar recomandabil să abandonezi corabia care ia apă…