Oamenii de afaceri din Oltenia au început să se asocieze pentru a adopta strategii comune de dezvoltare şi promovare. Primele rezultate se vor vedea în turism şi IT. ARIES desfăşoară un proiect care urmăreşte identificarea şi dezvoltarea polilor de competitivitate economică din Oltenia.
Asociaţia Română pentru Industria Electronică şi Software (ARIES) Oltenia, în colaborare cu Asociaţia Transfrontalieră E (quilibrum) Environment, Camera de Comerţ şi Industrie Vidin, Agenţia Regională de Dezvoltare, Centrul de Afaceri Vidin şi Balkan Civic Coalition – Belogradchik, a început implementarea proiectului „Promovarea investiţiilor străine în zona transfrontalieră, prin crearea şi dezvoltarea polilor de competitivitate“. Proiectul este finanţat prin Programul de cooperare transfrontalieră România-Bulgaria 2007-2013, Axa prioritară 3: Dezvoltarea economică şi socială – Domeniul major de intervenţie 1: Sprijinirea cooperării transfrontaliere în mediul de afaceri şi promovarea unei imagini şi identităţi regionale. Acesta urmăreşte dezvoltarea economică durabilă a zonei transfrontaliere Dolj-Vidin, prin valorificarea oportunităţilor regionale şi atragerea investiţiilor străine. Principalele activităţi vor consta într-un studiu asupra situaţiei existente şi a oportunităţilor comune şi complementare, precum şi crearea unui portal cu hartă interactivă, management teritorial, aspecte demografice, patrimoniu local şi traducere simultană. De asemenea, vor fi organizate şapte conferinţe sectoriale şi va fi elaborat un ghid practic pentru promovarea investiţiilor străine prin poli de competitivitate sectoriali. Alte acţiuni vor consta în organizarea conferinţei internaţionale „Investiţii străine în zona transfrontalieră prin poli sectoriali de competitivitate“ şi organizarea a patru misiuni economice pentru promovare. Proiectul se desfăşoară pe o perioadă de 15 luni şi are o valoare totală de aproape 320.000 de euro.
Ford – pol de competitivitate pentru mediul de afaceri
Ceea ce aduce nou proiectul derulat de ARIES este conceptul de „cluster“ sau „pol de competitivitate economică“. Potrivit acestei concepţii, firmele dintr-un anumit segment al pieţei se unesc, adoptă aceeaşi strategie, dar rămân în competiţie directă. „Avem următorul exemplu: Uzina Ford de la Craiova. În jurul ei se poate dezvolta un cluster, sau pol de competitivitate economică. Investitorii de aici sunt furnizori de componente auto sau tot ce poate deservi această industrie. Pentru ca ei să vină aici au nevoie de informaţii cât mai detaliate: preţul terenurilor, facilităţile oferite de autorităţi, legislaţia în domeniu, accesul la utilităţi şi infrastructura de transport etc.“, spune Gabriel Vlăduţ, managerul de proiect. Portalul prin care sunt cunoscute strategia şi harta interactivă a clusterului are un rol important pentru documentarea potenţialilor investitori. „Acelaşi concept poate fi aplicat pentru agricultură, IT, auto, materiale de construcţii etc.“, mai spune Gabriel Vlăduţ. Potrivit acestuia, asimilabile conceptului de „cluster“ sunt zonele de dezvoltare din jurul investiţiilor Dacia, la Piteşti, şi Nokia, la Cluj. „Un asemenea cluster am văzut la Metz – în Franţa. 1.250 de întreprinderi, mai mari sau mai mici, deserveau produsul final, care era racheta Arianne. Aveau acolo de la centre de cercetare, transfer tehnologic, la centre de marketing etc.“, a povestit managerul de proiect.
Clustere pe turism şi IT
Primii poli de dezvoltare se ghicesc deja, în spatele unor parteneriate încheiate de firmele din Oltenia. Până acum, au fost identificate şapte posibile clustere, iar pentru două au fost deja încheiate parteneriate. Unul dintre ele este turismul. 34 de firme s-au asociat pentru a promova zonele turistice din Vâlcea şi Mehedinţi – zona Cazane. Pe măsură ce numărul membrilor va creşte, această zonă poate cuprinde şi Belogradchik – din Bulgaria, mai sunt de părere managerii proiectului. „Dacă un turist din SUA vine să petreacă două săptămâni în staţiunile din Vâlcea sau la Dunăre, trebuie să ştie că la sud de fluviu poate vizita şi Belogradchik“, este de părere Gabriel Vlăduţ. Al doilea posibil cluster priveşte industria IT, unde sunt deja 32 de firme interesate să aibă o strategie şi o promovare comune. Aceste firme au relaţii comerciale importante în Germania, Olanda şi SUA.
