Autorităţile din Gorj încearcă să reintroducă în circuitul agricol şi forestier 16.800 de hectare de teren afectat de exploatările miniere, dar care în prezent este liber de sarcini, fronturile de lucru fiind închise.
Mii de hectare de teren peste care au trecut excavatoarele carierelor de cărbune din Gorj sunt lăsate de izbelişte şi nu au fost încă redate circuitului agricol. Situaţia afectează 22 de localităţi din judeţ şi, pe lângă faptul că se limitează terenurile care ar putea fi cultivate, suprafeţele neamenajate corespunzător pot reprezenta un pericol din punct de vedere al situaţiilor de urgenţă. Potrivit datelor deţinute de autorităţile locale, Gorjul se află printre judeţele cele mai afectate de exploatările miniere.
În perioada 1952-2006, unităţile miniere au desfăşurat activităţi pe o suprafaţă de peste 19.140 de hectare de teren, la care se adaugă peste 3.000 de hectare neevidenţiate în registrele agricole. Mari suprafeţe de teren au fost scoase din circuitul economic, iar capacitatea de producţie a pământurilor învecinate cu exploatările de cărbune a fost diminuată prin schimbarea geografiei zonelor afectate şi, în principal, prin modificarea cursurilor de apă. Haldele de steril au blocat drumuri, dar, de foarte multe ori, au ajuns să colmateze albii de râuri pe suprafeţe întinse.
Lucrări abandonate
În urma inventarierii terenurilor, a gospodăriilor şi a infrastructurii afectate de excavaţiile miniere, cele 22 de primării, împreună cu reprezentanţi ai consiliului judeţean, au stabilit că din cele 19.140 de hectare ocupate de minerit, peste 76% reprezintă teren agricol, iar diferenţa – teren silvic. De asemenea, în perioada 2003-2008, aproximativ 16.800 de hectare de teren au fost declarate libere de sarcini, putând să fie redate circuitului agricol.
În această perioadă, doar 863 de hectare au beneficiat de lucrări specifice pentru a putea fi cultivate. Potrivit unei analize a Consiliului Judeţean Gorj, reconstrucţia ecologică a terenurilor reintrate în circuitul agricol s-a făcut incomplet, fără recultivarea biologică. Pe alte suprafeţe, cum ar fi cele din zona carierelor Lupoaia 1 şi Roşiuţa 2, lucrările începute în 2003 au fost abandonate în 2008, în diferite stadii de execuţie, fapt ce a condus la formarea de lacuri de acumulare, din care se scurge apa pe întreaga suprafaţă ecologizată.
Vor solicita bani de la guvern
Conducerea Consiliului Judeţean Gorj va întocmi un raport cu situaţia existentă şi o notă de fundamentare pentru a solicita guvernului fonduri pentru continuarea lucrărilor de ecologizare şi introducere a celor peste 16.000 de hectare de teren în circuitul agricol. Documentele respective vor fi transmise Ministerului Mediului, Ministerului Economiei, precum şi Ministerului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale.
De asemenea, conducerea consiliului judeţean va propune înfiinţarea unui organism care să ia în administrare terenurile ce trebuie redate agriculturii sau împădurite.
„Aceste lucrări nu se pot face peste noapte. Ecologizarea presupune parcurgerea a două etape obligatorii care durează patru-cinci ani. Dacă nu sunt realizate cum trebuie, riscăm ca în viitorul apropiat să ne confruntăm cu fenomene nedorite, cum ar fi alunecările de teren, sau ca pământul să devină nefertil. Am discutat deja cu ministrul agriculturii despre terenurile care trebuie să reintre în circuitul agricol şi a recunoscut că problema acestora nu s-a mai pus înainte de 1989. Vom face o notă de fundamentare şi o vom trimite celor trei ministere. Vom propune şi înfiinţarea unei structuri a statului care să gestioneze această problemă“, a declarat Ion Călinoiu, şeful Consiliului Judeţean Gorj.
Recepţii neefectuate
Carierele miniere nu au afectat numai pământurile oamenilor, ci şi gospodării. În total, din cele 22 de comune au fost strămutate 1.350 de gospodării. Multe dintre noile locuinţe, şcoli, dispensare, drumuri, alimentări cu apă nu au recepţiile efectuate şi nu au fost preluate încă de comunităţile locale. Din acest motiv, primăriile din zonele respective nu pot încasa impozite pe clădiri. „Au fost identificate lucrări de modernizări de drumuri, alimentări cu apă şi energie electrică, şcoli, dispensare, staţii de epurare, pe raza localităţilor Rovinari, Urdari, Bâlteni, Albeni, Roşia de Amaradia şi Samarineşti, efectuate de unităţile miniere. Voi avea o întâlnire cu toţi directorii de exploatări miniere pentru a realiza un grafic cu predarea mai rapidă a bunurilor respective. De asemenea, dorim ca Staţiunea Săcelu, aflată în administrarea SNLO, să fie inclusă în circuitul turistic al judeţului. Interesul SNLO este să meargă excavatoarele, nu să facă turism. Trebuie să ne implicăm, să transformăm Săcelu într-o staţiune de genul celor din Vâlcea“, a precizat Ion Călinoiu.
