Au vrut sa obtina cu orice pret bani de la Banca Mondiala (BM) si mai mult au incurcat lucrurile. Firmele de constructii care au câstigat licitatiile pentru proiectul de dezvoltare rurala (PDR) finantat de organismul international si de Guvernul României au dus pâna la capat doar trei dintre cele 20 de proiecte de imbunatatire a infrastructurii rurale.
Reprezentantii PDR nu s-au gândit nici o clipa ca societatile angrenate in pietruirea si alimentarea cu apa a celor 20 de comune din Dolj le vor face zile fripte, punând in pericol viitoarele proiecte de finantare care asteapta la granita integrarea in Uniunea Europeana. Selectate de o comisie formata din membri ai bancii si ai Consiliului Judetean Dolj, cele 20 de comune au asteptat cu nerabdare momentul inceperii lucrarilor. Dupa câteva luni de frecusuri cu patronii firmelor de constructii, primarii si-au luat inima in dinti si i-au pârât pe acestia Unitatii de Implementare a Proiectului din Dolj pentru intârzieri si pentru calitatea indoielnica a lucrarilor.
Dezvoltarea rurala din Dolj – la pamânt
Doar trei comune se pot declara fericite ca lucrarile incepute in urma cu câteva luni au fost duse pâna la capat. Locuitorii din Amarastii de Sus, Piscu Vechi si Ostroveni merg acum pe drumuri proaspat pietruite care au costat aproximativ 15 miliarde de lei. „Aici a contat si managerul de proiect care trimitea informatia catre noi“, a declarat Sorina Georgescu, coordonatorul proiectului din Dolj. Edilii celorlalte 17 comune trebuie sa astepte pâna la anul, când vine vremea frumoasa, deoarece firmele de constructii sunt cu lucrarile abia la jumatate, fie din cauza inundatiilor din ultimele luni, fie din motive care tin de neintelegerile aparute pe parcurs intre cei implicati in proiect. In aceasta situatie se gasesc Urzicuta, unde constructorul, Marsilva Com din Slatina, a realizat doar 70% din lucrari si risca sa primeasca penalizari de 0,01% din pretul oferit la licitatie. Societatea are probleme si cu celelalte sase proiecte câstigate (Bulzesti, Breasta, Murgasi, Seaca de Padure, Vârvoru de Jos si Grecesti) pe care, de asemenea, nu a reusit sa le duca la bun sfârsit. In acest din urma caz, PDR a reziliat contractul incheiat pentru suma de 5,3 miliarde de lei si este in procedura de executare a garantiei bancare depuse de firma. Patronul societatii, Marian Florescu, a declarat ca, daca va fi reziliat contractul, va da PDR in judecata.
Poate reusesc la anul
Nu numai Marsilva are probleme cu autoritatile. SC Alco Plus din Braila a primit notificare ca va fi penalizata pentru lucrarea de alimentare cu apa din Calarasi, daca nu va cere prelungirea termenului de finalizare. De acelasi tratament ar putea avea parte in viitorul apropiat si Investitii Olmec, care a cerut prelungire pâna pe 30 noiembrie pentru a finaliza lucrarea de alimentare cu apa din Dragotesti, in valoare de aproape sapte miliarde de lei. Termenul a expirat, iar constructia este abia la jumatate. Fara exceptie, toate firmele de constructii au cerut indulgenta din partea PDR care, dupa consultari cu primarii din respectivele comune, le poate aproba sau nu cererea. „Majoritatea au cerut termen pâna in iunie anul viitor. Decizia pe care o luam noi depinde de discutiile cu primarii care ne informeaza cât de seriosi sunt constructorii“, a precizat Sorina Georgescu. Acesta este si unul dintre motivele pentru care PDR nu a decontat pâna acum firmelor decât 30% din cele 90 de miliarde de lei, la cât se ridica valoarea totala a proiectelor. „ Situatiile de plata trebuia aduse pâna la sfârsitul lunii noiembrie. In caz contrar, banii ii vor primi la anul, deoarece formalitatile dureaza“, a mai spus coordonatorul PDR Dolj.
In ciuda esecului primului subproiect cu finantare externa, Banca Mondiala are pregatite alte câteva zeci de miliarde de lei pentru Dolj la care se pot inscrie aceleasi firme care au creat probleme pâna acum. De data aceasta, societatile de constructii nu mai pot invoca vremea nefavorabila, deoarece banii trebuie consumati pâna la 1 ianurie 2007, ceea ce inseamna ca si lucrarile trebuie terminate la timp. Chiar daca oficialii bancii sunt mai putin interesati de problemele din teritoriu, atâta timp cât guvernul plateste la timp dobânda pentru sumele acordate, disfunctionalitatile de pe parcursul programului creeaza o imagine negativa atât firmelor de constructii, cât si autoritatilor care ar putea fi acuzate ca nu sunt capabile sa gestioneze programe de asemenea anvergura.
