La sfârşitul lui 2013, tehnologia în bandă largă acoperea 90% din gospodăriile din România (faţă de 97% media UE), aria ei de acoperire scăzând la 78% în mediul rural, potrivit unui comunicat al Comisiei Europene. În acelaşi timp, banda largă de mare viteză era disponibilă în peste 66% dintre gospodării (faţă de o medie UE de 62%). Internetul era folosit, cel puţin săptămânal, de doar 45% dintre români (în timp ce media UE este de 72%), iar 85% din populaţie nu avea deloc sau doar la un nivel redus competenţe digitale (media UE fiind de doar 47%). Numai 8% dintre români achiziţionau produse şi servicii online (mult sub media UE de 47), iar doar 5% foloseau serviciile de e-guvernare (media UE în domeniu fiind de 41%). Acestea sunt doar câteva dintre datele referitoare la România incluse în tabloul de bord al Agendei Digitale, ediţia 2014. El evaluează progresele înregistrate la nivelul UE şi la nivel naţional în ceea ce priveşte atingerea obiectivelor relevante, prin raportarea la 13 indicatori-cheie de performanţă.
Până în prezent, Comisia a finalizat 72 dintre cele 101 acţiuni prevăzute în cadrul Agendei Digitale pentru Europa. Alte 23 de acţiuni sunt în curs de realizare cu respectarea termenelor aferente, iar şase au fost amânate sau riscă să fie amânate.
