http://www.youtube.com/watch?v=0yykXPNhq9M
Casa Băniei a găzduit ieri manifestarea etnofolclorică cu tema „Costumul românesc de patrimoniu – Le costume roumain de patrimoine“. Elevi de la Colegiul Pedagogic „Ştefan Velovan“ Craiova, de la Liceul Tehnologic Transporturi CF Craiova, dar şi membri ai Ansamblului „Rozele Calafatului“, îmbrăcaţi în costume autentice, au „vorbit“ prin intermediul portului popular de satul autentic românesc. Pentru a reda cât mai bine imaginea locului „unde s-a născut veşnicia“, după cum spunea Lucian Blaga, ei au reînviat în spaţiul expoziţional al Casei Băniei o şezătoare.
Segmentul identităţii culturale, promovarea valorilor de patrimoniu specifice costumului popular din zona Olteniei au fost coordonatele evenimentului. „Există o diversitate uriaşă, de la zonă la zonă, de la sat de sat. Am avea senzaţia că ne aflăm într-un muzeu al tuturor lumilor. De la Gorj la Romanaţi, de la Gorj la Mehedinţi şi aşa mai departe sunt diferenţe. Portul oltenesc are, în primul rând, diversitate. Nu are monotonii, ele ţin de zonă. Câmpia are preponderentă culoare roşie, care exprimă un suflet al zonei, când se urcă spre munte, culoarea se schimbă spre negru. Costumul de Mehedinţi, de sub munte, sau de Gorj este negru în special. Oltenia, din punct de vedere etnografic, este excepţională, iar portul popular românesc este o minune“, a precizat dr. Cornel Bălosu, şeful Secţiei de etnografie.
Motivele simbolice existente pe costumul popular tradiţional oltenesc au fost explicate pe larg celor prezenţi de dr. Roxana Deca, specialist al Muzeului Olteniei.
Şi pentru că parte din cromatica portului popular românesc se regăseşte şi pe cel macedonean, la parada costumului românesc de patrimoniu, reprezentanţii Asociaţiei Macedonenilor din România au adus, prin ţinuta lor, o parte din fascinanta lume arhaică macedoneană.
Costumul românesc a fost celebrat cu cântec şi joc, ca într-o şezătoare de altădată din lumea satului.
