25.1 C
Craiova
sâmbătă, 11 mai, 2024
Știri de ultima orăActualitate„Daţi-mi un asemenea caz, că-l dăm afară“. Şi a primit cazul...

„Daţi-mi un asemenea caz, că-l dăm afară“. Şi a primit cazul…

http:http://www.youtube.com/watch?v=RbF-p07XMDs

S-a întâmplat ca în mandatul lui Eugen Nicolaescu (foto), Ministerul Sănătăţii să admită oficial existenţa potenţialelor conflicte de interese atunci când un medic are „calitatea simultană de angajat în sistemul privat şi în cel public, în special dacă acesta are şi o funcţie de conducere“.
În timpul unui interviu acordat HotNews.ro, ministrul Eugen Nicolaescu a fost pus în faţa unor cazuri concrete de potenţial conflict de interese. Ministrul sănătăţii a avansat şi o dată clară pentru introducerea în România a asigurărilor medicale private.  

O GHICITOARE

Vlad Mixich: Începem cu o ghicitoare. Unde a fost publicat acest fragment despre dumneavoastră: „Spitalele publice se află la cota de avarie din cauza lipsei de produse de bază: spirt, ace, seringi, perfuzii, medicina în spitale transformându-se într-una de tranşee. Principala cauză o reprezintă amatorismul şi incompetenţa echipei Nicolaescu.“?
Eugen Nicolaescu: Nu ştiu de unde este, dar m-am obişnuit cu asemenea titluri, cu atac la persoană, mai ales.
V.M.: Să vă spun de unde este. Din raportul PSD „Putere fără guvernare“, publicat în 2008.
E.N.: Ce vă spuneam. Politica…
V.M.: Politica, politica, dar fraza dumneavoastră preferată de când aţi revenit la Ministerul Sănătăţii este „anul 2013 va reprezenta un an al schimbărilor fundamentale în sistemul sanitar“. Pentru orice reformă fundamentală aveţi nevoie de un foarte solid sprijin politic. Aveţi acest sprijin politic în interiorul guvernului din partea PSD?
E.N.: Reforma de care vorbesc este prinsă în programul de guvernare. Programul de guvernare este documentul politic al USL. El a fost adoptat de Parlamentul României şi, pentru orice ministru, programul de guvernare trebuie să fie fişa postului, cum se spune. Deci, orice alt comentariu e de prisos.
V.M.: Insist. În acest moment aveţi sprijin politic pentru măsurile pe care intenţionaţi să le luaţi în următoarele luni?
E.N.: Cel puţin, până în acest moment, nu am simţit că ar trebui să fie o orientare sau o reorientare a unor acţiuni sau măsuri, sau viziuni. Am înţeles că ele pot merge. Premierul a acceptat, şi la nivelul USL-ului s-au acceptat nişte ordonanţe de urgenţă care au reuşit să facă ordine în sistem. Dar schimbările serioase urmează pentru că ele vin din programul de guvernare şi consecinţa lor este, totuşi, urmare a unor dezbateri publice. Noi acolo suntem acum: în dezbateri publice.

ASIGURĂRILE MEDICALE PRIVATE VOR FI INTRODUSE ÎNCEPÂND
CU 2014

V.M.: Vă citez dintr-un comunicat oficial din 16 ianuarie 2013 al Ministerului Sănătăţii în care se constată că „sunt tot mai mulţi cei care nu mai apelează la serviciile medicale din sistemul public de sănătate şi de aici urmează un scenariu catastrofic, care poate duce în final la prăbuşirea şi destructurarea sistemului public de sănătate“. Cât de aproape suntem în acest moment de destructurarea sistemului public de sănătate?
E.N.: Cred că am trecut de acest pericol. Parcă încep să înţeleagă mai mulţi, care doreau o concurenţă acerbă între sectorul privat şi sectorul public, că totuşi un sector public trebuie să existe în România. Desigur, unul pe care să-l reformăm şi să-l îmbunătăţim. Pe măsură ce vom introduce şi asigurările private de sănătate, complementare şi suplimentare, şi în care să poată intra, la concurenţă, şi sectorul public şi cel privat, probabil că atunci se vor aşeza mai bine şi unul, şi celălalt.
V.M.:1 ianuarie 2014, ca termen pentru introducerea asigurărilor medicale private?
E.N.: Dacă reuşim să facem pachetul de bază aşa cum ne-am propus, până în octombrie, atunci cred că avem timpul material necesar să facem şi pachetul suplimentar, care să intre în vigoare cu 1 ianuarie 2014 sau măcar jumătatea anului 2014.
V.M.: Asigurări private pentru români?
E.N.: Exact. În programul de guvernare avem trecută o prevedere că o cotă parte din poliţa pentru asigurarea privată de sănătate va putea fi deductibilă din impozitul pe venit. Asta ca să-l facem şi pe cetăţean motivat, dar şi pe furnizorul de servicii medicale.

COMPLET INCOMPATIBIL

V.M.: Vorbeaţi de posibilitatea de concurenţă între spitalele publice şi cele private. Să vă dau un exemplu concret: şeful unei secţii din Spitalul Judeţean Timişoara este, în acelaşi timp, proprietarul unei clinici private de acelaşi profil cu secţia pe care o conduce în spitalul de stat.
E.N.:  Complet incompatibil. Şi în conflict de interese.
V.M.: Mai mult, în 2012, clinica privată a acestui medic a câştigat contracte prin negociere fără publicare cu spitalul în care e şef de secţie. Vi se pare corect?
E.N.: Daţi-mi şi mie un asemenea caz că-l dăm afară.
V.M.: Spitalul Judeţean Timişoara şi Neuromed sunt două nume suficiente.
E.N.:  În regulă. Vom căuta. Vom face săpături.
V.M.: Nu ştiaţi de acest caz? E oarecum celebru…
E.N.: Nu. Recunosc că nu. Dacă aş ştii toate cazurile din România aş fi mare.
V.M.: Ştiţi cum sunt sondajele care măsoară percepţiile publice. Dumneavoastră ce credeţi? Cât de mare e puterea ministrului sănătăţii de a controla şi sancţiona abuzurile şi hoţiile din sistemul sanitar: foarte mare/mare/medie/mică/foarte mică? Aveţi şi optiunea „nu ştiu“.
E.N.:  Depinde cum e acel spital subordonat. Dacă e în subordinea Ministerului Sănătăţii, eu sunt decis să iau orice măsură, indiferent cât este ea de…
V.M.: Aveţi puterea să o faceţi?
E.N.: Legea mi-o dă. Dar noi avem numai 54 de spitale în subordinea ministerului. Restul, până la vreo 360 de spitale, se află în subordinea autorităţilor locale, unde ministrul sănătăţii nu are nici un fel de putere şi autoritate.
V.M.: Dar iată că şi în spitalele care sunt în subordinea dumneavoastră apar astfel de conflicte de interese.
E.N.: Mi-aţi mai dat o temă. N-aveam suficiente. În regulă.

O MARE PROMOVARE POLITICĂ LA MINISTERUL SĂNĂTĂŢII

V.M.: Noul secretar de stat din Ministerul Sănătăţii, social-democratul Francisk Iulian Chiriac, a fost directorul zonal al unui mare laborator privat, poziţie din care a plecat cu puţin timp înainte de a fi numit secretar de stat. Laboratorul condus de el este în prezent, în 2013, în contract de furnizare de servicii cu CNAS. Întreabă un cititor HotNews: în ce măsură politicile promovate de noul secretar de stat vor favoriza firma pentru care a lucrat în ultimii ani?
E.N.: Dacă nu mai are nici o legătură cu acel laborator, din punctul meu de vedere, conflictul de interese a încetat, la fel şi incompatibilitatea dumnealui.
V.M.: Dar vi se pare că e legitimă întrebarea cititorului?
E.N.: Eu ştiu că domnul secretar de stat Chiriac are atribuţii doar pe linia de relaţii cu sindicatele, cu patronatele, deci nu cred că are cum să influenţeze vreo politică publică în acest sens.  
V.M.: De ce pleacă un director zonal de la un salariu de 1.800 de euro pe lună, la un salariu de două ori mai mic ca secretar de stat în Ministerul Sănătăţii?
E.N.: Asta trebuie să-l întrebaţi pe dumnealui, de ce a vrut să fie promovat.
V.M.: Înţeleg că dumneavoastră vedeţi această înjumătăţire de salariu ca o promovare?
E.N.: E o mare promovare politică. Când ajungi secretar de stat eşti ministru adjunct. Politic discutând, din câte ştiu, la organizaţia Brăila PSD era un membru important. Dar când ajungi la un asemenea nivel este o promovare politică foarte înaltă.
V.M.: În aceste condiţii, aveţi încredere în el că nu-şi va folosi influenţa pentru a favoriza laboratorul în care a lucrat atâţia ani?
E.N.: Eu nu cred că are cum pentru că toate actele normative pe care Ministerul le face trec, în primul rând, prin semnătura mea. Şi eu sunt foarte atent să văd ce acte normative se promovează.
V.M.: Corpul de Control al Primului-Ministru se află în prezent la Ministerul Sănătăţii. Ce şi pe cine controlează?
E.N.: Corpul de Control al Premierului, la solicitarea noastră, pentru că nu am fost mulţumit de controlul intern al Ministerului, verifică acel aşa-zis contract de informatizare şi modul în care directoarea de la contabilitate şi-a permis să aibă nişte iniţiative personale. Ceea ce cred că nu a fost corect. Şi atunci, pentru a putea să verificăm corect ce a făcut dumneaei, să nu fim noi, cei dinăuntru, ci să vină cineva din afară şi să spună obiectiv: „Doamnă, aici ai greşit, aici ai indus în eroare ministrul, aici ai indus în eroare oamenii din teritoriu“. Aştept şi eu acest raport cu foarte multă nerăbdare.
de Vlad Mixich       
HotNews.ro

ȘTIRI VIDEO GdS

ȘTIRI GdS